pronađen 1694 Rezultati za: Nil
Şi, iată, alte şapte vaci urâte la vedere şi slabe la trup au ieşit din Nil şi stăteau pe malul Nílului, lângă celelalte vaci! (Cartea Genezei 41, 3)
Faraón i-a zis lui Iosíf: „În visul meu, iată, stăteam pe malul Nílului! (Cartea Genezei 41, 17)
Şi, iată, din Nil au ieşit şapte vaci grase la trup şi frumoase la vedere şi au început să pască printre trestii! (Cartea Genezei 41, 18)
Când toată ţara Egiptului a început să sufere de foame, poporul a strigat la Faraón [să-i] dea pâine. Faraónul a zis tuturor egipténilor: „Mergeţi la Iosíf şi, ce vă va spune el, aceea faceţi!”. (Cartea Genezei 41, 55)
Când foametea s-a întins în toată ţara, Iosíf a deschis toate grânarele şi vindea grâu egipténilor. Dar foametea devenea tot mai cumplită în ţara Egiptului. (Cartea Genezei 41, 56)
Luaţi în mâinile voastre de două ori mai mult argint şi argintul care v-a fost pus înapoi în sacii voştri daţi-l înapoi cu mâna voastră! Poate că a fost o greşeală. (Cartea Genezei 43, 12)
Şi i-au pus lui de o parte, lor de o parte, iar egipténilor care mâncau cu el deoparte; căci egipténii nu puteau să stea la masă cu evreii, fiindcă lucrul acesta era un lucru abominábil pentru egipténi. (Cartea Genezei 43, 32)
[Iosíf] a poruncit mai-marelui casei lui, zicând: „Umple cu provizii sacii oamenilor acestora, atât cât vor putea să ducă, şi pune argintul fiecăruia la gura sacului său. (Cartea Genezei 44, 1)
Faraón l-a întrebat pe Iacób: „Câte sunt zilele anilor vieţii tale?”. (Cartea Genezei 47, 8)
Iacób i-a răspuns lui Faraón: „Zilele anilor pribegiei mele sunt o sută treizeci de ani. Puţine şi rele au fost zilele anilor vieţii mele şi n-au ajuns zilele anilor vieţii părinţilor mei în zilele pribegiei lor”. (Cartea Genezei 47, 9)
La vremea recoltei, veţi da a cincea parte lui Faraón; iar [celelalte] patru părţi să fie în mâinile voastre ca sămânţă pentru câmp, ca hrană pentru voi şi pentru cei din casele voastre şi ca hrană pentru copiii voştri”. (Cartea Genezei 47, 24)
Israél şi-a întins mâna dreaptă şi a pus-o pe capul lui Efraím, care era cel mai tânăr, iar mâna stângă a pus-o pe capul lui Manáse; fiind prudent, şi-a [încrucișat] mâinile, deşi Manáse era cel dintâi născut. (Cartea Genezei 48, 14)