Apocalipsul sf. apostol Ioan, 22

Biblia Romano-Catolică

1 Apoi mi-a arătat un râu cu apa vieţii, strălucitor ca cristalul, care ieşea din tronul lui Dumnezeu şi al Mielului.

2 În mijlocul pieţei [cetăţii], de o parte şi de alta a râului, creşte pomul vieţii, care aduce douăsprezece roade: în fiecare lună îşi dădea rodul său, iar frunzele copacului erau pentru vindecarea neamurilor.

3 Şi nu va mai fi niciun blestem. Tronul lui Dumnezeu şi al Mielului va fi în [cetate] şi servitorii săi îi vor aduce cult.

4 Ei vor vedea faţa lui, iar numele său va fi pe frunţile lor.

5 Nu va mai fi noapte acolo şi nu vor mai avea nevoie nici de lumina candelei, nici de lumina soarelui, pentru că Domnul Dumnezeu îi va lumina, iar ei vor domni în vecii vecilor.

6 Şi mi-a zis: „Acestea sunt cuvinte adevărate şi vrednice de crezare, iar Domnul Dumnezeul duhurilor profeţilor l-a trimis pe îngerul său ca să le arate slujitorilor săi ceea ce trebuie să se întâmple în curând.

7 Şi, iată, eu vin curând! Fericit cel care păstrează cuvintele profeţiei cărţii acesteia!”.

8 Iar eu, Ioan, sunt cel care am auzit şi am văzut acestea. Când le-am auzit şi le-am văzut, am căzut la picioarele îngerului care mi-a arătat acestea, ca să-l ador.

9 Dar el mi-a zis: „Vezi să nu [faci asta]! Sunt şi eu un slujitor împreună cu tine şi cu fraţii tăi, cu profeţii şi cu cei care păstrează cuvintele cărţii acesteia. Pe Dumnezeu să-l adori!”.

10 Apoi mi-a zis: „Nu sigila cuvintele profeţiei cărţii acesteia, pentru că timpul este aproape!

11 Cine este nedrept să nedreptăţească încă, cine este necurat să fie tot necurat, dar cine este drept să facă mai departe dreptatea, iar cine este sfânt să se mai sfinţească!”.

12 „Iată, eu vin curând şi răsplata mea este cu mine, ca să dau fiecăruia după ceea ce a făcut!

13 Eu sunt alfa şi omega, cel dintâi şi cel din urmă, începutul şi sfârşitul.

14 Fericiţi cei care îşi spală hainele ca să aibă putere asupra pomului vieţii şi să poată intra prin porţi în cetate!

15 Afară câinii, vrăjitorii, desfrânaţii, criminalii, idolatrii şi oricine iubeşte şi practică minciuna!

16 Eu, Isus, l-am trimis pe îngerul meu ca să mărturisească acestea înaintea voastră şi înaintea Bisericilor. Eu sunt rădăcina, neamul lui Davíd, steaua care străluceşte, aceea de dimineaţă”.

17 Şi Duhul şi Mireasa spun: „Vino!”. Iar cel care aude să spună „Vino!”. Și cel căruia îi este sete, cel care vrea să primească apa vieţii în dar, să vină!

18 Eu dau mărturie înaintea oricui ascultă cuvintele profeţiei cărţii acesteia: dacă va adăuga cineva ceva la ele, va trimite Dumnezeu peste el plăgile scrise în cartea aceasta,

19 iar dacă cineva îndepărtează [ceva] din cuvintele cărţii profeţiei acesteia, Dumnezeu va îndepărta partea lui de la pomul vieţii şi de la cetatea cea sfântă şi de la cele scrise în cartea aceasta.

20 Cel care dă mărturie spune acestea: „Da, voi veni curând”. „Amin! Vino, Doamne Isuse!”.

21 Harul Domnului Isus [să fie] cu toţi!




Versículos relacionados com Apocalipsul sf. apostol Ioan, 22:

Apocalipsa 22 se ocupă de sfârșitul istoriei umanității și a întoarcerii lui Isus Hristos. În acest capitol există o descriere a Noului Ierusalim, a orașului sfânt și a promisiunii vieții eterne pentru cei care îl urmează pe Dumnezeu. Pentru a găsi cinci versete legate de temele acestui capitol, putem căuta referințe despre întoarcerea lui Isus, a orașului sfânt și a vieții eterne. În continuare sunt versetele selectate în ordinea apropierii de temele Apocalipsei 22:

Matei 24:30: „Atunci semnul Fiului Omului va apărea în ceruri și toate națiunile pământului vor regreta și îl va vedea pe Fiul Omului care venea pe norii cerului cu putere și mare glorie”. În acest verset, Isus vorbește despre întoarcerea sa, care este o temă centrală în Apocalipsa 22.

Evrei 11:10: „Căci el a așteptat orașul care are fundamente, de la care arhitectul și ediția este Dumnezeu”. Acest verset vorbește despre orașul sfânt, care este descris în detaliu în Apocalipsa 22.

Ioan 3:16: „Căci Dumnezeu a iubit lumea în așa fel încât El i -a dat singurul său fiu născut, încât toți cei care cred în El nu vor pieri, ci vor avea viață eternă”. Acest verset vorbește despre promisiunea vieții eterne, care este menționată în Apocalipsa 22.

Matei 25:46: „Și ei vor merge la pedeapsa eternă, dar cei drepți la viața eternă”. Acest verset vorbește despre viața și pedeapsa eternă pentru cei care îl resping pe Dumnezeu.

1 Tesaloniceni 4:16-17: „Căci Domnul va coborî din cer cu mare strigăt, la vocea arhanghelului, la sunetul trompetei lui Dumnezeu, iar cei care au murit în Hristos vor fi înviați mai întâi. Atunci noi va fi viu va fi plin de ei împreună cu ei, în nori, pentru a -l întâlni pe Domnul în aer și așa vom fi pentru totdeauna cu Domnul. " Acest verset vorbește despre întoarcerea lui Isus și despre promisiunea vieții eterne pentru cei care îl urmăresc pe Dumnezeu, teme care sunt centrale pentru Apocalipsa 22.





Fejezetek: