1. Filistenii şi-au adunat taberele pentru luptă la Sóco, care este în Iúda; şi-au fixat tabăra între Sóco şi Azéca, la Éfes-Damím.

2. Saul şi bărbaţii lui Israél s-au adunat, şi-au fixat tabăra la Émec-Elá şi s-au aşezat în linie de luptă împotriva filisténilor.

3. Filistenii s-au aşezat pe o parte a muntelui, iar Israél s-a aşezat pe cealaltă parte a muntelui: o vale era între ei.

4. A ieşit un luptător din tabăra filisténilor şi numele lui era Goliát din Gat. Înălţimea lui era de şase cóţi şi o palmă.

5. Avea pe cap un coif de bronz şi era îmbrăcat cu o platoşă în solzi a cărei greutate era de cinci mii de sícli de bronz.

6. Avea jambiere din bronz la picioare şi o lance de bronz între umerii săi.

7. Coada lancei lui era ca sulul unui ţesător, iar vârful lancei sale era de şase sute de sícli de fier. Cel care-i purta scutul mergea înaintea lui.

8. [Goliát] s-a oprit şi a spus către liniile de luptă ale lui Israél: „Pentru ce aţi ieşit în linie de luptă? Oare nu sunt eu filistean, iar voi sclavii lui Saul? Alegeţi-vă pe cineva şi să coboare la mine!

9. Dacă va putea să se lupte cu mine şi mă va bate, noi vom fi sclavii voştri; dar dacă eu voi putea să-l bat, voi veţi fi sclavii noştri şi ne veţi sluji”.

10. Filisteanul a zis: „Eu astăzi am dispreţuit liniile de luptă ale lui Israél. Daţi-mi pe cineva ca să luptăm împreună!”.

11. Saul şi tot Israélul au auzit aceste cuvinte ale filisteanului, s-au înspăimântat şi au fost cuprinşi de o mare frică.

12. Davíd era fiul unui om din Efráta, din Betleémul lui Iúda. Numele lui era Iése şi avea opt fii, iar în timpul lui Saul omul devenise bătrân, înaintat în vârstă.

13. Cei trei fii mai mari ai lui Iése îl urmaseră pe Saul la război. Numele celor trei fii care au mers la război erau: Elíab, întâiul născut, Abínadab, cel de-al doilea, şi Şamá, cel de-al treilea.

14. Davíd era cel mai mic. Cei trei mai mari l-au urmat pe Saul.

15. Davíd pleca de la Saul şi se întorcea ca să păzească turma tatălui său la Betleém.

16. Filisteanul se apropia dimineaţa şi seara; s-a înfăţişat [astfel] timp de patruzeci de zile.

17. Iése i-a zis lui Davíd, fiul său: „Ia pentru fraţii tăi această éfă de grâu prăjit şi aceste zece pâini şi aleargă în tabără la fraţii tăi;

18. du şi aceste zece caşuri de brânză căpeteniei peste mie! Întreabă-i pe fraţii tăi de sănătate şi ia dovadă de la ei!

19. Saul, ei şi toţi bărbaţii lui Israél sunt în Émec Elá ca să lupte împotriva filisténilor”.

20. Davíd s-a sculat dimineaţa, a lăsat oile în seama unui paznic, şi-a luat [lucrurile] şi a mers după cum îi poruncise Iése. A ajuns unde erau carele când armata ieşea să se aşeze în linie de bătaie şi scotea strigăte de luptă.

21. Israél şi filisténii s-au aşezat în linii de bătaie, una în faţa celeilalte.

22. Davíd a lăsat lucrurile pe care le avea în mâna celui ce păzea lucrurile şi a alergat la liniile de luptă. Când a ajuns, i-a întrebat pe fraţii săi de sănătate.

23. În timp ce vorbea cu ei, iată, un luptător filistean – numele lui era Goliát din Gat – a urcat din liniile de bătaie ale filisténilor şi a zis acele cuvinte şi Davíd le-a auzit.

24. Toţi bărbaţii lui Israél, când îl vedeau pe [acel] om, fugeau dinaintea lui şi se temeau foarte mult.

25. Toţi bărbaţii din Israél ziceau: „L-aţi văzut pe omul acesta înaintând? A înaintat ca să-l dispreţuiască pe Israél. Dacă-l va omorî cineva, regele îl va copleşi cu bogăţii multe, i-o va da pe fiica sa [de soţie] şi va scuti [de dări] casa tatălui său în Israél”.

26. Davíd le-a zis oamenilor care erau cu el: „Ce se va face aceluia care îl va bate pe filisteanul acesta şi va îndepărta dispreţul de deasupra lui Israél? Cine este filisteanul acesta, acest netăiat împrejur, ca să dispreţuiască armatele Dumnezeului celui viu?”.

27. Poporul i-a răspuns cu aceleaşi cuvinte: „Aşa i se va face celui care-l va bate”.

28. Elíab, fratele lui cel mai mare, a auzit că vorbea cu bărbaţii şi s-a aprins de mânie împotriva lui Davíd şi i-a zis: „De ce ai coborât şi cui ai lăsat turma aceea mică în pustiu? Eu cunosc mândria ta şi răutatea inimii tale. Căci ai coborât ca să vezi lupta”.

29. Davíd a răspuns: „Ce-am făcut acum? Oare nu mai pot spune nimic?”.

30. S-a întors de la el către un altul şi a vorbit cu aceleaşi cuvinte. Poporul i-a răspuns ca prima dată.

31. Când au auzit cuvintele pe care le-a spus Davíd, i le-au făcut cunoscute lui Saul, care [a trimis] să-l aducă.

32. Davíd i-a zis lui Saul: „Nimeni să nu-şi piardă curajul! Slujitorul tău va merge şi se va lupta cu filisteanul acesta”.

33. Saul i-a zis lui Davíd: „Nu poţi să mergi să te lupţi cu filisteanul acesta, căci tu eşti un copil, iar el este un războinic din tinereţea lui”.

34. Davíd i-a zis lui Saul: „Slujitorul tău păştea turma tatălui său. Când un leu sau un urs venea să ia un miel din turmă,

35. alergam după el, îl loveam şi îl smulgeam din gura lui. Dacă se ridica împotriva mea, îl apucam de falcă, îl loveam şi-l omoram.

36. Slujitorul tău a ucis leul şi ursul. Este oare filisteanul acesta netăiat împrejur ca unul dintre aceştia că dispreţuieşte armatele Dumnezeului celui viu?”.

37. Davíd i-a zis: „Domnul, care m-a salvat din gheara leului şi din laba ursului, mă va salva şi din mâna acestui filistean”. Atunci Saul i-a zis lui Davíd: „Du-te şi Domnul să fie cu tine!”.

38. Saul l-a îmbrăcat pe Davíd cu armura sa, i-a pus un coif de bronz pe cap şi l-a îmbrăcat cu zale.

39. Davíd şi-a încins sabia peste armură şi a vrut să meargă, căci nu le încercase [încă]. Apoi i-a zis lui Saul: „Nu pot să merg cu ele, pentru că nu le-am încercat [niciodată]”. Şi le-a dat jos de pe el.

40. Şi-a luat bâta în mână, şi-a ales din pârâu cinci pietre netede şi le-a pus în traista lui de păstor pe care o avea. Avea praştia în mâna lui şi s-a apropiat de filistean.

41. Filisteanul s-a apropiat puţin câte puţin de Davíd, iar omul care-i purta scutul era înaintea lui.

42. Filisteanul s-a uitat fix şi, când l-a văzut pe Davíd, l-a dispreţuit pentru că era un copil roşcat cu chip frumos.

43. Filisteanul i-a zis lui Davíd: „Oare sunt eu un câine că vii la mine cu o bâtă?”. Apoi filisteanul l-a blestemat pe Davíd pe zeii lui.

44. Filisteanul i-a zis lui Davíd: „Vino la mine şi voi da carnea ta păsărilor cerului şi animalelor câmpului!”.

45. Davíd i-a zis filisteanului: „Tu vii împotriva mea cu sabie, cu suliţă şi cu lance; eu vin împotriva ta în numele Domnului Sabaót, Dumnezeul armatelor lui Israél pe care tu l-ai dispreţuit.

46. Chiar astăzi Domnul te va da în mâinile mele, te voi lovi şi-ţi voi tăia capul; voi da cadavrele taberei filisténilor păsărilor cerului şi fiarelor pământului. Tot pământul va şti că este un Dumnezeu în Israél.

47. Toată adunarea aceasta va şti că Domnul nu eliberează nici prin sabie, nici prin suliţă. Căci al Domnului este războiul şi el v-a dat în mâinile noastre”.

48. Când filisteanul s-a ridicat, a mers şi s-a apropiat de Davíd, imediat Davíd a alergat la linia de luptă în faţa filisteanului.

49. Şi-a băgat mâna în traistă, a luat o piatră şi a tras cu praştia; l-a lovit pe filistean în frunte, iar piatra s-a înfipt în fruntea filisteanului, care a căzut cu faţa la pământ.

50. Davíd a fost mai tare decât filisteanul. Cu o praştie şi cu o piatră l-a lovit pe filistean şi l-a omorât. Davíd nu avea sabie în mână.

51. Davíd a alergat, a ajuns la filistean, i-a luat sabia din teacă, l-a ucis şi i-a tăiat cu ea capul. Filistenii au văzut că murise eroul lor şi au luat-o la fugă.

52. Bărbaţii lui Israél şi Iúda s-au ridicat, au scos strigăte şi i-au urmărit pe filisténi până în vale şi până la porţile [cetăţii] Ecrón. Au căzut trupurile filisténilor pe drumul către Şaaráim, până la Gat şi până la Ecrón.

53. Fiii lui Israél s-au întors din urmărirea filisténilor şi le-au jefuit tabăra.

54. Davíd a luat capul filisteanului şi l-a dus la Ierusalím şi a pus armele [filisteanului] în cortul său. Învingătorul Davíd este prezentat lui Saul

55. Când l-a văzut Saul pe Davíd ieşind împotriva filisteanului, i-a zis lui Abnér, căpetenia armatei: „Al cui fiu este tânărul acesta, Abnér?”. Abnér i-a răspuns: „Pe viaţa ta, rege! Nu ştiu”.

56. Regele i-a zis: „Întreabă tu al cui fiu este tânărul acesta!”.

57. Când s-a întors Davíd, după ce îl omorâse pe filistean, Abnér l-a luat şi l-a adus înaintea lui Saul. [Davíd] avea în mână capul filisteanului.

58. Saul i-a zis: „Al cui fiu eşti, tinere?”. Davíd i-a răspuns: „Sunt fiul slujitorului tău Iése din Betleém!”.





“Quando Jesus vem a nós na santa comunhão, encontra alegria em Sua criatura. Por nossa parte, procuremos Nele a nossa alegria.” São Padre Pio de Pietrelcina