Talált 60 Eredmények: Frumoasă
Au căutat o tânără frumoasă în tot teritoriul lui Israél şi au găsit-o pe Abişág din Şúnem, pe care au adus-o la rege. (Cartea întâi a Regilor 1, 3)
Tânăra era foarte frumoasă. Ea a fost îngrijitoare pentru rege şi i-a slujit; dar regele nu a cunoscut-o. (Cartea întâi a Regilor 1, 4)
Căci îţi vei aduna o frumoasă comoară pentru ziua strâmtorării. (Cartea lui Tobía 4, 9)
Nu are alt fiu sau altă fiică în afară de Sára singură. Tu eşti cel mai apropiat dintre toţi bărbaţii ca să o obţii. Şi pentru tatăl ei tu ai dreptul să o ai ca moştenire. Fata este inteligentă şi curajoasă, foarte frumoasă, iar tatăl ei este [un om] bun”. (Cartea lui Tobía 6, 12)
Era frumoasă la înfăţişare şi foarte plăcută la chip. Soţul ei, Manáse, i-a lăsat aur şi argint, slujitori şi slujitoare, animale şi ogoare, şi ea a rămas [stăpână] peste ele. (Cartea Iudítei 8, 7)
Bagóas a ieşit dinaintea lui Holoférn, a intrat la ea şi i-a spus: „Să nu ezite această slujitoare frumoasă să vină la stăpânul meu ca să fie cinstită în faţa lui, să bea vin cu noi cu bucurie şi să devină astăzi ca o fiică a fiilor asiriénilor care locuiesc în casa lui Nabucodonosór!”. (Cartea Iudítei 12, 13)
să o aducă în faţa lui pe regina Vásti cu coroana regală, ca să arate popoarelor şi căpeteniilor frumuseţea ei, căci era frumoasă la chip. (Cartea Estérei 2, 11)
El o creştea pe Hadása, adică Estéra, fiica unchiului său; căci ea nu avea nici tată, nici mamă. Fata era frumoasă la statură şi plăcută la vedere, iar după moartea tatălui şi a mamei sale, Mardohéu o luase ca pe o fiică. (Cartea Estérei 3, 7)
Muntele său cel sfânt este cea mai frumoasă înălţime, bucuria întregului pământ. Muntele Sión, în partea de miază- noapte, este cetatea marelui rege. (Cartea Psalmilor 48, 3)
Li s-a arătat un cal înfricoşător, cu o platoşă foarte frumoasă, având pe el un călăreţ înfricoşător. S-a repezit şi l-a izbit pe Heliodór cu copitele din faţă. Iar călăreţul părea să aibă o armură de aur. (Cartea a doua a Macabéilor 3, 25)
Dar el, socotind cu nobilă înţelepciune, vrednică de vârsta sa şi de autoritatea pe care i-o dădea bătrâneţea, de strălucita sa cărunteţe şi de purtarea sa frumoasă încă din copilărie, dar mai ales de legea sfântă dată de Dumnezeu, a răspuns pe faţă că pot să-l trimită imediat în locuința morţilor: (Cartea a doua a Macabéilor 6, 23)
Mama a fost deosebit de minunată şi vrednică de o amintire frumoasă pentru că, văzând cum mor cei şapte fii ai ei într-o singură clipă, îndura aceasta cu tărie datorită speranţei pe care o avea în Domnul. (Cartea a doua a Macabéilor 7, 20)