Talált 631 Eredmények: Ziduri din Ierusalim

  • Miclót i-a dat naştere lui Şiméa. Ei locuiau lângă fraţii lor la Ierusalím, împreună cu fraţii lor. (Cartea întâi a Cronicilor 8, 32)

  • La Ierusalím locuiau dintre fiii lui Iúda, ai lui Beniamín, ai lui Efraím şi ai lui Manáse: (Cartea întâi a Cronicilor 9, 3)

  • Aceştia sunt capii părinteşti ai levíţilor, după descendenţele lor. Aceşti capi locuiau la Ierusalím. (Cartea întâi a Cronicilor 9, 34)

  • Miclót i-a dat naștere lui Şiméam. Ei locuiau lângă fraţii lor la Ierusalím, cu fraţii lor. (Cartea întâi a Cronicilor 9, 38)

  • Davíd a mers cu tot Israélul la Ierusalím, adică Iebús. Acolo erau iebuséii, locuitorii ţării. (Cartea întâi a Cronicilor 11, 4)

  • Davíd a mai luat soţii şi la Ierusalím şi a mai dat naştere la fii şi fiice. (Cartea întâi a Cronicilor 14, 3)

  • Acestea sunt numele celor care s-au născut şi pe care i-a avut [Davíd] în Ierusalím: Şamúa, Şobáb, Natán, Solomón, (Cartea întâi a Cronicilor 14, 4)

  • Davíd a adunat tot Israélul la Ierusalím ca să aducă arca Domnului la locul pe care îl stabilise pentru ea. (Cartea întâi a Cronicilor 15, 3)

  • Davíd a luat scuturile de aur pe care le aveau slujitorii lui Hadadézer şi le-a adus la Ierusalím. (Cartea întâi a Cronicilor 18, 7)

  • Fiii lui Amón au văzut că Arám a fugit şi au fugit şi ei dinaintea lui Abişái, fratele lui [Ióab], şi au intrat în cetate. Iar Ióab a venit la Ierusalím. (Cartea întâi a Cronicilor 19, 15)

  • La începutul anului [următor], când regii ies [la luptă], Ióab a scos vitejii armatei şi a pustiit ţara fiilor lui Amón. A venit şi a asediat Rabá în timp ce Davíd era la Ierusalím. Ióab a lovit Rabá şi a distrus-o. (Cartea întâi a Cronicilor 20, 1)

  • I-a scos pe locuitorii care erau în ea şi i-a condamnat [să lucreze] cu fierăstrăul, cu sapa de fier şi cu securea. Aşa a făcut Davíd tuturor cetăţilor fiilor lui Amón. Apoi, Davíd şi tot poporul s-au întors la Ierusalím. (Cartea întâi a Cronicilor 20, 3)


“Todas as pessoas que escolhem a melhor parte (viver em Cristo) devem passar pelas dores de Cristo; algumas mais, algumas menos…” São Padre Pio de Pietrelcina