Talált 178 Eredmények: copiii
I-a lăsat să plece sănătoşi. L-a îmbrăţişat şi i-a zis: „Fii sănătos, fiule, şi mergi sănătos! Domnul cerului să fie binevoitor faţă de voi şi faţă de Sára, soţia ta, şi să-i pot vedea pe copiii voştri înainte de a muri!”. (Cartea lui Tobía 10, 11)
Iar Édna i-a spus lui Tobía: „Fiule şi frate preaiubit: [Domnul] să te aducă înapoi şi să-i văd pe copiii tăi şi ai Sárei, fiica mea, cât trăiesc, înainte să mor! În faţa Domnului ţi-o încredinţez pe fiica mea. Să nu o întristezi în toate zilele vieţii tale! Mergi în pace, fiule! De acum, eu îţi sunt mamă, iar Sára, soră. Să ne meargă bine tuturor, la fel, în toate zilele vieţii noastre!”. I-a sărutat pe amândoi şi le-a dat drumul [să plece] sănătoşi. (Cartea lui Tobía 10, 13)
Când era pe moarte, l-a chemat pe Tobía, fiul său, şi i-a poruncit, zicând: „Fiule, adu-i pe copiii tăi! (Cartea lui Tobía 14, 3)
Acum, copiii mei, vă poruncesc: slujiţi-l pe Dumnezeu în adevăr şi faceţi ce este plăcut înaintea lui! Copiilor voştri să li se hotărască să facă dreptate şi pomană şi să-şi amintească de Dumnezeu, să binecuvânteze numele lui în orice clipă în adevăr şi cu toată puterea lor! Acum, tu, fiule, pleacă din Niníve şi nu mai rămâne aici! În ziua în care o vei îngropa pe mama ta alături de mine, chiar în ziua aceea, să nu mai poposeşti nicio noapte între hotarele ei! Căci văd multă nedreptate în ea şi multe înşelăciuni se fac într-însa şi nu le este ruşine. (Cartea lui Tobía 14, 9)
Ei, soţiile lor şi copiii lor, animalele lor, străinii, muncitorii şi cei cumpăraţi cu argint şi-au încins coapsele cu sac. (Cartea Iudítei 4, 10)
Toţi bărbaţii lui Israél, femeile şi copiii care locuiau în Ierusalím au căzut cu faţa la pământ înaintea templului, şi-au presărat cenuşă pe cap şi s-au încins cu saci înaintea Domnului. (Cartea Iudítei 4, 11)
Au învăluit altarul cu sac şi au strigat către Dumnezeul lui Israél împreună, cu insistenţă, ca să nu dea copiii lor să fie nimiciţi, femeile lor să fie răpite, cetăţile moştenirii lor să fie distruse şi cele sfinte ale lor să fie profanate şi să devină bucuria răutăcioasă a popoarelor. (Cartea Iudítei 4, 12)
Se vor topi de foame ei, femeile şi copiii lor şi, înainte să ajungă sabia asupra lor, vor zace în pieţele dinaintea caselor lor. (Cartea Iudítei 7, 14)
Copiii lor şi-au pierdut vlaga, iar femeile, copiii şi tinerii leşinau de sete şi cădeau în pieţele cetăţii şi la ieşirile porţilor şi nu mai era nicio putere în ei. (Cartea Iudítei 7, 22)
Atunci s-a adunat tot poporul la Ozía şi la principii cetăţii – tinerii, femeile şi copiii – şi au strigat cu glas puternic şi au zis înaintea tuturor bătrânilor: (Cartea Iudítei 7, 23)
Au spus că vor da foc ţinuturilor mele, pe tinerii mei cu sabia îi vor nimici, pe sugarii mei la pământ îi vor pune, pe copiii mei ca pradă îi vor da, iar fecioarele mele să fie răpite. (Cartea Iudítei 16, 4)
[Prin ele] regele le dădea [voie] iudeilor care erau în orice cetate să se adune şi să-şi apere viaţa, să nimicească şi să ucidă, să distrugă orice putere a provinciei sau a poporului care i-ar prigoni pe ei, pe copiii lor sau pe femei şi să le captureze prăzile; (Cartea Estérei 9, 11)