Talált 130 Eredmények: doisprezece triburi

  • Căci Moise dăduse moştenire celor două triburi şi jumătate dincolo de Iordán. Însă levíţilor nu le-a dat nicio moştenire printre ei. (Cartea lui Iósue 14, 3)

  • Fiii lui Iosíf erau două triburi: Manáse şi Efraím. Iar levíţilor nu le-au dat nicio parte în ţară, în afară de cetăţi de locuit şi terenuri pentru turmele lor şi pentru bunurile lor. (Cartea lui Iósue 14, 4)

  • Între fiii lui Israél au rămas şapte triburi care nu primiseră partea lor de moştenire. (Cartea lui Iósue 18, 2)

  • Áin şi terenul lui, Iutá şi terenul ei şi Bet-Şémeş şi terenul lui: nouă cetăţi din aceste două triburi; (Cartea lui Iósue 21, 16)

  • S-au sculat şi au înaintat în acelaşi număr, doisprezece pentru Beniamín, pentru Iş-Bóşet, fiul lui Saul, şi doisprezece dintre slujitorii lui Davíd. (Cartea a doua a lui Samuél 2, 15)

  • Solomón avea doisprezece administratori peste tot Israélul. Ei se îngrijeau de rege şi de palatul lui; fiecare se îngrijea timp de o lună pe an. (Cartea întâi a Regilor 4, 7)

  • A turnat cele două coloane de bronz. O coloană avea optsprezece cóţi înălţime şi o funie de doisprezece cóţi o înconjura; tot aşa şi a doua coloană. (Cartea întâi a Regilor 7, 15)

  • Stătea pe doisprezece boi [îndreptaţi] trei cu faţa spre nord, trei cu faţa spre vest, trei cu faţa spre sud şi trei cu faţa spre est. Marea era deasupra lor şi spatele lor era spre interior. (Cartea întâi a Regilor 7, 25)

  • o mare şi cei doisprezece boi de sub mare; (Cartea întâi a Regilor 7, 44)

  • Doisprezece lei erau pe cele şase trepte, de o parte şi de alta. Nu mai era aşa ceva în niciun regat. (Cartea întâi a Regilor 10, 20)

  • I-a zis lui Ieroboám: „Ia-ţi zece bucăţi! Căci aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israél: «Iată, voi smulge domnia din mâna lui Solomón şi ţie îţi voi da zece triburi. (Cartea întâi a Regilor 11, 31)

  • Dar voi lua domnia din mâna fiului său şi ţie îţi voi da zece triburi. (Cartea întâi a Regilor 11, 35)


“Queira o dulcíssimo Jesus conservar-nos na Sua graça e dar-nos a felicidade de sermos admitidos, quando Ele quiser, no eterno convívio…” São Padre Pio de Pietrelcina