Talált 728 Eredmények: m-a
şi o învinuieşte de lucruri ruşinoase şi-i scoate nume rău, spunând: «am luat femeia aceasta, m-am apropiat de ea şi nu am găsit-o fecioară», (Cartea Deuteronómului 22, 14)
Domnul va trimite împotriva ta blestemul, tulburarea şi ameninţarea în orice lucru peste care îţi vei întinde mâna ca să-l faci, până te va nimici şi vei pieri repede din cauza răutăţii faptelor tale prin care m-ai părăsit. (Cartea Deuteronómului 28, 20)
În acea zi mânia mea se va aprinde împotriva lor, îi voi abandona şi-mi voi ascunde faţa de la ei şi ei vor fi devoraţi. Îi vor găsi pe ei multe rele şi strâmtorări şi vor spune în ziua aceea: «Oare nu din cauză că nu este Dumnezeul meu în mijlocul meu m-au găsit aceste rele?». (Cartea Deuteronómului 31, 17)
Ei m-au provocat la gelozie prin ceea ce nu este dumnezeu, m-au mâniat cu deşertăciunile lor; eu îi voi provoca la gelozie prin ceea ce nu este popor, îi voi mânia printr-un popor neînsemnat. (Cartea Deuteronómului 32, 21)
dacă nu m-aş teme de dispreţul duşmanului, ca nu cumva să pretindă şi să zică: ‘mâinile noastre sunt ridicate, şi nu Domnul a făcut toate acestea’›. (Cartea Deuteronómului 32, 27)
pentru că nu aţi avut încredere în mine în mijlocul fiilor lui Israél la apele de la Meríba din Cádeş, în pustiul Țin, şi pentru că nu m-aţi sfinţit în mijlocul fiilor lui Israél. (Cartea Deuteronómului 32, 51)
Eram în vârstă de patruzeci de ani când Moise, slujitorul Domnului, m-a trimis din Cádeş-Barnéa ca să cercetez ţara şi i-am adus informaţii sincere. (Cartea lui Iósue 14, 7)
Acum, iată că Domnul m-a ţinut în viaţă, după cum a spus, patruzeci şi cinci de ani de când Domnul a spus aceasta lui Moise, cel care a condus Israélul în pustiu, şi astăzi sunt în vârstă de optzeci şi cinci de ani. (Cartea lui Iósue 14, 10)
Astăzi sunt încă în putere ca atunci când Moise m-a trimis: puterea mea de atunci este aceeaşi cu cea de acum, fie pentru război, fie pentru a ieşi şi pentru a intra. (Cartea lui Iósue 14, 11)
Satele erau pustii în Israél, erau pustii până când m-am ridicat eu, Debóra, m-am ridicat eu, mamăaluiIsraél. (Cartea Judecătorilor 5, 7)
A venit la cei din Sucót şi a zis: „Iată-i pe Zebáh şi Ţalmúna pentru care m-aţi jignit, zicând: «Este oare mâna lui Zebáh şi Ţalmúna în mâinile tale ca să dăm pâine oamenilor tăi obosiţi?»!”. (Cartea Judecătorilor 8, 15)
Abimélec a urcat pe Muntele Ţalmón, el şi tot poporul care era cu el. Abimélec a luat o secure în mână, a tăiat o ramură dintr-un copac, a ridicat-o şi a pus-o pe umărul său. Şi a zis către tot poporul care era cu el: „Ce m-aţi văzut că fac, grăbiţi-vă să faceţi ca mine!”. (Cartea Judecătorilor 9, 48)