Talált 48 Eredmények: strigătul
Bucuria şi veselia au dispărut din grădină, în vii nu se mai cântă, nici nu se mai chiuie; strugurii în teascuri nu mai sunt striviţi de cei care îi calcă şi am făcut să înceteze strigătul de bucurie. (Cartea profetului Isaía 16, 10)
Iată, strigătul după ajutor al fiicei poporului meu [se aude] dintr-o ţară îndepărtată: „Oare nu este Domnul în Sión? Nu este regele său în el?”. De ce m-au făcut să mă mânii prin idolii lor şi prin nimicurile străine? (Cartea profetului Ieremía 8, 19)
Iúda jeleşte, porţile ei sunt slăbite, s-au înnegrit la pământ, iar strigătul Ierusalímului se înalţă. (Cartea profetului Ieremía 14, 2)
Când vor posti, nu va fi cine să le asculte strigătul, iar când vor aduce ardere de tot sau ofrandă, nu va fi cui să-i placă. Pentru că prin sabie, prin foamete şi prin ciumă îi voi termina”. (Cartea profetului Ieremía 14, 12)
Neamurile au auzit de dezonoarea ta, iar pământul este plin de strigătul tău, căci viteazul se poticneşte de viteaz, amândoi cad împreună”. (Cartea profetului Ieremía 46, 12)
Moábul este zdrobit! Cei mici ai săi au făcut să se audă strigătul. (Cartea profetului Ieremía 48, 4)
Pe urcuşul de la Luhít urcă plânset peste plânset, iar pe coborâşul de la Horonáim se aude strigătul strâmtorării prăpădului. (Cartea profetului Ieremía 48, 5)
De zgomotul căderii lor se cutremură pământul, strigătul glasului lor se aude la Marea Roşie. (Cartea profetului Ieremía 49, 21)
De strigătul luării Babilónului se cutremură pământul şi un strigăt se aude printre neamuri. (Cartea profetului Ieremía 50, 46)
Tu ai ascultat glasul meu. Nu-ți astupa urechea la geamătul meu și strigătul meu de ajutor! (Cartea Lamentaţiunilor (Plângeri) 3, 56)
Când au auzit strigătul care venea din grădină, cei din casă s-au grăbit prin poarta lăturalnică să vadă ce i s-a întâmplat. (Cartea profetului Daniél 13, 26)
pentru că însuşi Domnul, la porunca [divină], la strigătul arhanghelului şi în sunetul trâmbiţei lui Dumnezeu va coborî din ceruri şi cei morţi în Cristos vor învia mai întâi, (Scrisoarea întâi a sf. apostol Paul către Tesalonicéni 4, 16)