Talált 243 Eredmények: sută
Moise era în vârstă de o sută douăzeci de ani când a murit; vederea nu-i slăbise şi puterea nu-l lăsase. (Cartea Deuteronómului 34, 7)
După aceste lucruri, Iósue, fiul lui Nun, slujitorul Domnului, a murit. El avea o sută zece ani. (Cartea lui Iósue 24, 29)
Oasele lui Iosíf, pe care le aduseseră fiii lui Israél din Egipt, au fost îngropate la Síhem, în partea ogorului pe care-l cumpărase Iacób de la fiii lui Hamór, tatăl lui Síhem, cu o sută de chesíta şi care este moştenirea fiilor lui Iosíf. (Cartea lui Iósue 24, 32)
Iósue, fiul lui Nun, slujitorul Domnului, a murit. El avea o sută zece ani. (Cartea Judecătorilor 2, 8)
Ghedeón şi cei o sută de oameni care erau cu el au ajuns la marginea taberei la începutul străjii de la miezul nopţii, imediat după ce i-au instalat pe străjeri. Au sunat din trâmbiţă şi au spart urcioarele pe care le aveau în mână. (Cartea Judecătorilor 7, 19)
Zebáh şi Ţalmúna erau la Carcor împreună cu armatele lor, cam cincisprezece mii de oameni: aceştia rămăseseră din toată tabăra fiilor răsăritului; o sută douăzeci de mii de oameni care mânuiau sabia fuseseră ucişi. (Cartea Judecătorilor 8, 10)
Conducătorii filisténilor au urcat la ea şi i-au zis: „Ispiteşte-l, vezi şi întreabă-l în ce stă puterea lui cea mare şi cum am putea să-l legăm! Iar noi îţi vom da fiecare câte o mie o sută de [sícli] de argint”. (Cartea Judecătorilor 16, 5)
El i-a zis mamei sale: „Cei o mie o sută [de sícli] de argint care ţi s-au luat şi pentru care ai blestemat chiar în auzul meu, iată, argintul este la mine: eu l-am luat”. Şi mama lui i-a zis: „Binecuvântat să fie fiul meu de Domnul!”. (Cartea Judecătorilor 17, 2)
El a dat înapoi mamei sale cei o mie o sută [de sícli] de argint. Mama lui i-a zis: „Ofer argintul [acesta] cu mâna mea pentru Domnul, prin fiul meu, ca să fac chip cioplit şi chip turnat. Acum ţi-l dau ţie”. (Cartea Judecătorilor 17, 3)
Vom lua zece oameni din o sută din toate triburile lui Israél, o sută dintr-o mie şi o mie din zece mii; ei să ia provizii pentru popor ca, atunci când vor ajunge la Ghibéea din Beniamín, să-i facă după nelegiuirea pe care au făcut-o în Israél”. (Cartea Judecătorilor 20, 10)
Domnul l-a bătut pe Beniamín înaintea lui Israél şi fiii lui Israél au ucis în ziua aceea douăzeci şi cinci de mii o sută de oameni din Beniamín. Toţi aceştia erau în stare să mânuiască sabia. (Cartea Judecătorilor 20, 35)
Saul a zis: „Aşa să-i spuneţi lui Davíd: «Regele nu doreşte nicio zestre, ci doar o sută de prepuţuri de la filisténi, ca regele să se răzbune împotriva duşmanilor săi”. Saul avea de gând să-l facă pe Davíd să cadă în mâna filisténilor. (Cartea întâi a lui Samuél 18, 25)