Cartea a doua a Cronicilor, 16

Biblia Romano-Catolică

1 În anul al treizeci şi şaselea al domniei lui Asá, Baéşa, regele lui Israél, a urcat împotriva lui Iúda şi a construit Ráma ca să nu lase [pe nimeni] să iasă şi să intre la Asá, regele lui Iúda.

2 Asá a scos argintul şi aurul din vistieriile casei Domnului şi din casa regelui şi a trimis la Ben-Hadád, regele lui Arám, care locuia la Damásc, să-i spună:

3 „Să fie o alianţă între mine şi tine ca între tatăl meu şi tatăl tău! Iată, îţi trimit argint şi aur! Hai, rupe alianţa ta cu Baéşa, regele lui Israél, ca să plece de la mine!”.

4 Ben-Hadád l-a ascultat pe regele Asa; le-a trimis pe căpeteniile vitejilor pe care îi avea împotriva cetăţilor lui Israél. Ei au lovit [cetăţile] Ión, Dan, Ábel-Máim şi toate depozitele din cetăţile lui Neftáli.

5 Când a auzit Baéşa [lucrul acesta], a încetat să mai construiască Ráma şi şi-a oprit lucrarea.

6 Regele Asá i-a luat pe toţi cei din Iúda şi au ridicat pietrele din Ráma şi lemnul pe care le utilizase Baéşa şi a construit cu ele Ghéba şi Míţpa.

7 În acel timp, Hanáni, văzătorul, a venit la Asá, regele lui Iúda, şi i-a zis: „Pentru că te-ai sprijinit pe regele din Arám şi nu te-ai sprijinit pe Domnul Dumnezeul tău, de aceea armata regelui din Arám a scăpat din mâinile tale.

8 Oare etiopienii şi libienii nu erau o armată mare, cu multe care şi foarte mulţi călăreţi? Te-ai sprijinit pe Domnul şi el i-a dat în mâinile tale.

9 Căci ochii Domnului scrutează tot pământul ca să se arate tare faţă de cei cu inima neprihănită faţă de el. Te-ai comportat ca un nebun în privinţa aceasta; de acum înainte vei avea războaie”.

10 Asá s-a mâniat pe văzător şi l-a pus în închisoare; se înfuriase pe el din cauza aceasta. În acel timp, Asá i-a oprimat [pe unii] din popor.

11 Faptele lui Asá, cele dintâi şi cele de pe urmă, iată-le scrise în Cartea Regilor lui Iúda şi ai lui Israél.

12 În anul al treizeci şi nouălea al domniei sale, Asá s-a îmbolnăvit de picioare şi boala lui a devenit foarte grea. Însă nici în timpul bolii sale nu l-a căutat pe Domnul, ci pe vindecători.

13 Asá a adormit cu părinţii săi şi a murit în anul al patruzeci şi unulea al domniei lui.

14 L-au îngropat în mormântul pe care şi-l săpase în cetatea lui Davíd. L-au culcat pe un pat pe care-l umpluseră cu mirodenii şi amestecuri de diferite feluri pregătite după meşteşugul amestecării. Şi au ars pentru el foarte multe [mirodenii].




Versículos relacionados com Cartea a doua a Cronicilor, 16:

2 Cronicile 16 descrie viața regelui lui Iuda Asa, inclusiv relația sa cu Dumnezeu și alegerile sale politice. După o perioadă de pace și prosperitate, Asa intră într -un legământ cu regele Siriei, mai degrabă decât să aibă încredere în Dumnezeu și se îmbolnăvește. Mai jos sunt cinci versete legate de subiectele abordate în 2 Cronici 16, în ordinea similarității:

Psalmul 20:7: „Unele mașini de încredere și altele la cai, dar avem încredere în numele Domnului Dumnezeul nostru”. Acest verset vorbește despre importanța încrederii în Dumnezeu, mai degrabă decât să se bazeze pe lucruri materiale precum mașini și cai pentru siguranța și protecția noastră.

Proverbe 3:5-6: "Încrederea în Domnul din toată inima ta și nu te sprijini în propria înțelegere; recunoaște-l pe Domnul în toate căile tale și El îți va îndrepta căile." Acest verset subliniază importanța de a avea încredere în Dumnezeu, mai degrabă decât în ​​propria noastră înțelegere limitată și ne cere să -l recunoaștem pe Dumnezeu în toate domeniile vieții noastre.

Isaia 31:1: „Vai de cei care coboară în Egipt în căutarea ajutorului, care au încredere în cai și au încredere în mașini pentru că sunt mulți și cavaleri pentru că sunt puternici, dar nu privesc Sfântul Israel și nu caută Domnul! " Acest verset avertizează împotriva încrederii alianțelor politice și militare, mai degrabă decât a avea încredere în Dumnezeu.

Ieremia 17:5-6: „Astfel, spune Domnul: La naiba este omul care are încredere în om, care îi face trupul brațului și a cărui inimă se îndepărtează de Domnul. El va fi ca un arbust în deșert; El va vedea Nu este bine când vine, dar va locui în țările uscate ale deșertului, într -un pământ sărat fără locuitori. " Acest verset evidențiază consecințele negative ale încrederii în om și îndepărtarea de Dumnezeu, comparându -l cu un arbust din deșert.

Ioan 14:27: "Vă las pacea, pacea mea pe care vi -o dau; nu o voi da așa cum o dă lumea. Dacă nu vă turbați inima și nici nu va fi afectat." Acest verset subliniază pacea pe care Dumnezeu o oferă și ne amintește că pacea lumii este temporară și superficială în comparație cu pacea care vine de la Dumnezeu.





Capitoli: