1 Fraţilor, dorinţa inimii mele şi rugăciunea mea pentru ei [se înalţă] la Dumnezeu pentru mântuirea [lor].
2 Căci dau mărturie că ei au zel pentru Dumnezeu, dar nu după o cunoaştere [corectă],
3 pentru că, necunoscând justificarea lui Dumnezeu şi căutând să-şi statornicească propria lor justificare, nu s-au supus justificării lui Dumnezeu,
4 întrucât scopul Legii este Cristos, spre justificarea fiecăruia care crede.
5 Într-adevăr, Moise scrie cu privire la justificarea din Lege: „Omul care împlineşte acestea va trăi prin ele”,
6 iar cu privire la justificarea din credinţă spune astfel: „Să nu spui în inima ta: «Cine se va urca la cer?»”, adică să-l coboare pe Cristos,
7 sau „Cine se va coborî în abis?”, adică să-l ridice pe Cristos din morţi!
8 Însă ce spune? „Cuvântul este aproape de tine, este în gura ta şi în inima ta”, adică cuvântul credinţei pe care îl predicăm.
9 Într-adevăr, dacă îl mărturiseşti cu gura ta pe Domnul Isus şi crezi în inima ta că Dumnezeu l-a înviat din morţi, vei fi mântuit,
10 căci cu inima se crede pentru [a obţine] justificare, iar cu gura se dă mărturie pentru [a obţine] mântuire.
11 De fapt, Scriptura spune: „Oricine crede în el nu va fi făcut de ruşine”.
12 Într-adevăr, nu este nicio deosebire între iudeu şi grec, căci el este Domnul tuturor, darnic faţă de toţi cei care îl invocă.
13 Într-adevăr, „oricine va invoca numele Domnului va fi mântuit”.
14 Aşadar, cum îl vor invoca dacă nu au crezut? Şi cum să creadă dacă nu au auzit? Dar cum să audă fără predicator?
15 Însă cum să predice dacă nu sunt trimişi? După cum este scris: „Cât de frumoase sunt picioarele celor care aduc veşti bune!”.
16 Dar nu toţi au ascultat de evanghelie. De fapt, Isaía spune: „Doamne, cine a crezut vestirii noastre?”.
17 Deci credinţa vine din predicare, iar predicarea, din cuvântul lui Cristos.
18 Dar eu zic: poate că nu au auzit? Dimpotrivă: „Glasul lor a străbătut tot pământul şi cuvintele lor [au ajuns] până la marginile lumii”.
19 Însă mai zic: poate că Israél nu a înţeles? Moise spune cel dintâi: „Eu vă voi face geloşi pe [cei care] nu [erau] un popor; voi aprinde mânia voastră împotriva unui neam nechibzuit”,
20 iar Isaía îndrăzneşte să spună: „Am fost găsit de cei care nu mă căutau, m-am făcut cunoscut celor care nu întrebau de mine”.
21 Dar despre Israél spune: „Toată ziua mi-am întins mâinile către un popor neascultător şi răzvrătit”.
Versículos relacionados com Scrisoarea sf. apostol Paul către Románi, 10:
Romani 10 este un capitol care tratează importanța credinței în Hristos și proclamarea Evangheliei. Pavel subliniază că dreptatea lui Dumnezeu vine prin credința în Isus și că mesajul Evangheliei trebuie să fie predicat tuturor națiunilor. Mai mult, el subliniază că credința vine ascultând, iar ascultarea vine prin Cuvântul lui Hristos. Pe baza acestui lucru, iată cinci versete legate de subiectele abordate în Romani 10, în ordinea apropierii de capitolul:
Matei 28:19: „Prin urmare, idei și face discipoli ai tuturor națiunilor, botezându -i în numele Tatălui, al Fiului și al Duhului Sfânt”. Acest verset este așa-numita mare comisie a lui Isus, în care el poruncește ca adepții săi să meargă și să predice Evanghelia tuturor națiunilor, botezându-i în numele Tatălui, al Fiului și al Duhului Sfânt. Această poruncă este fundamentală pentru proclamarea Evangheliei și diseminarea credinței în Hristos.
Marcu 16:15: „Și le -a spus, du -te în toată lumea, predică Evanghelia fiecărei creaturi”. Acest verset evidențiază, de asemenea, importanța proclamării Evangheliei și diseminarea credinței în Hristos tuturor oamenilor și națiunilor. El subliniază că aceasta este o sarcină care trebuie îndeplinită de toți adepții lui Isus.
Evrei 11:6: „Acum, fără credință, este imposibil să -l mulțumească, pentru că este necesar ca cel care se apropie de Dumnezeu să creadă că există și că este un satisfăcător al celor care îl caută”. Acest verset evidențiază importanța credinței în Dumnezeu și a lui Isus pentru mântuire și plăcerea lui Dumnezeu. El subliniază că este necesar să creadă în Dumnezeu și să caute voința Lui pentru a atinge mântuirea.
Efeseni 2:8-9: "Căci prin har ești mântuit, prin credință; și acest lucru nu vine de la tine; este darul lui Dumnezeu. Nu provine din lucrări, astfel încât nimeni nu poate glorios." Acest verset subliniază că mântuirea vine prin harul lui Dumnezeu prin credința în Isus. El subliniază că mântuirea nu este obținută prin propriile sale lucrări sau merite, ci este un dar de la Dumnezeu.
Ioan 3:16: „Căci Dumnezeu a iubit lumea în așa fel încât El i -a dat singurul său fiu născut, încât toți cei care cred în El nu vor pieri, ci vor avea viață eternă”. Acest verset este unul dintre cele mai cunoscute din Biblie și evidențiază dragostea lui Dumnezeu pentru umanitate și mântuire prin credința în Isus. El subliniază că cei care cred în Isus nu vor pieri, ci vor avea viață eternă.
Capitoli: