Fondare 1020 Risultati per: Promisiunea lui David
Ionatán a continuat jurământul cu Davíd pentru că îl îndrăgea. Căci îl îndrăgea ca pe sufletul său. (Cartea întâi a lui Samuél 20, 17)
Davíd s-a ascuns în câmp. A venit luna nouă şi regele s-a aşezat la masă ca să mănânce. (Cartea întâi a lui Samuél 20, 24)
Regele s-a aşezat la locul său ca în celelalte dăţi, la locul său de lângă perete. Ionatán s-a ridicat şi Abnér a stat lângă Saul. Iar locul lui Davíd era gol. (Cartea întâi a lui Samuél 20, 25)
A doua zi, ziua a doua a lunii noi, locul lui Davíd era iar gol. Saul i-a zis lui Ionatán, fiul său: „De ce nu a venit fiul lui Iése nici ieri, nici astăzi la masă?”. (Cartea întâi a lui Samuél 20, 27)
Ionatán i-a răspuns lui Saul: „Davíd mi-a cerut [să meargă] până la Betleém. (Cartea întâi a lui Samuél 20, 28)
Saul a aruncat suliţa spre el ca să-l lovească. Ionatán a înţeles că era hotărât de tatăl său ca să-l omoare pe Davíd. (Cartea întâi a lui Samuél 20, 33)
Ionatán s-a ridicat de la masă aprins de mânie. Nu a mâncat nimic în a doua zi a lunii noi, căci era întristat din cauza lui Davíd şi tatăl său îl umilise. (Cartea întâi a lui Samuél 20, 34)
A doua zi dimineaţa, Ionatán s-a dus pe câmp în locul stabilit cu Davíd şi era însoţit de un slujitor. (Cartea întâi a lui Samuél 20, 35)
Băiatul nu ştia nimic: numai Ionatán şi Davíd înţelegeau lucrul [acesta]. (Cartea întâi a lui Samuél 20, 39)
Când slujitorul a plecat, Davíd s-a ridicat din partea de sud, s-a aruncat cu faţa la pământ şi s-a prosternat de trei ori. S-au îmbrăţişat unul cu altul şi au plâns amândoi până când Davíd nu a mai putut. (Cartea întâi a lui Samuél 20, 41)
Ionatán i-a zis lui Davíd: „Mergi în pace, căci am jurat amândoi în numele Domnului: «Domnul să fie între mine şi tine, între urmaşii mei şi urmaşii tăi pentru totdeauna!»”. (Cartea întâi a lui Samuél 20, 42)
[Apoi Davíd] s-a ridicat şi a plecat. Ionatán a mers în cetate. (Cartea întâi a lui Samuél 21, 1)