Fondare 239 Risultati per: unui
Benáia, fiul lui Iehoiáda, fiul unui viteaz şi renumit din Cabţeél, a lovit doi lei din Moáb. A coborât şi l-a lovit pe leu într-o groapă într-o zi cu zăpadă. (Cartea a doua a lui Samuél 23, 20)
Elifélet, fiul lui Ahasbái, fiul unui [om] din Maáca; Elíam, fiul lui Ahitófel din Ghiló; (Cartea a doua a lui Samuél 23, 34)
A făcut două capiteluri turnate din bronz ca să le pună pe vârful coloanelor. Înălţimea unui capitel era de cinci cóţi şi înălţimea celuilalt capitel era [tot] de cinci cóţi. (Cartea întâi a Regilor 7, 16)
Lucrul acesta a fost spre păcat: poporul se ducea înaintea unui [viţel] până la Dan. (Cartea întâi a Regilor 12, 30)
A şaptea oară, [slujitorul] a zis: „Iată, un nor mic cât palma unui om se ridică dinspre mare!”. Atunci [Ilíe] a zis: „Mergi şi spune-i lui Aháb: «Înhamă şi coboară ca să nu te împiedice ploaia!»”. (Cartea întâi a Regilor 18, 44)
Atunci a coborât şi s-a cufundat în Iordán de şapte ori, după cuvântul omului lui Dumnezeu. Şi trupul a devenit ca trupul unui copilaş şi s-a curăţat. (Cartea a doua a Regilor 5, 14)
Înălţimea unui stâlp era de optsprezece cóţi şi deasupra avea un capitel de bronz a cărui înălţime era de trei cóţi; împrejurul capitelului era o reţea şi rodii pe capitel de jur împrejur. Tot aşa pentru al doilea stâlp şi reţeaua lui. (Cartea a doua a Regilor 25, 17)
Când au auzit toate căpeteniile armatelor, ei şi oamenii lor, că regele Babilónului l-a pus guvernator pe Ghedalía, s-au dus la Ghedalía la Míţpa. Ei erau: Ismaél, fiul lui Netánia, Iohanán, fiul lui Caréah, Seráia, fiul lui Tanhumét din Netófa, şi Iaazanía, fiul unui om din Maáca, ei şi oamenii lor. (Cartea a doua a Regilor 25, 23)
Benáia, fiul lui Iehoiáda, fiul unui viteaz din Cabţeél, a făcut fapte mari. A ucis doi lei din Moáb; a coborât şi a ucis un leu într-o groapă, într-o zi cu zăpadă. (Cartea întâi a Cronicilor 11, 22)
Oriunde am mers cu tot Israélul, am spus eu vreun cuvânt unui judecător căruia i-am poruncit să păstorească poporul meu, zicând: ‘De ce nu-mi construiţi o casă de cedru?’› ». (Cartea întâi a Cronicilor 17, 6)
Oare nu el, Ezechía, a îndepărtat înălţimile şi altarele [Domnului], zicându-le lui Iúda şi Ierusalímului: ‹Numai în faţa unui singur altar să vă prosternați şi numai pe el să ardeţi tămâie!›? (Cartea a doua a Cronicilor 32, 12)
Jumătate dintre fiii lor vorbeau limba celor din Aşdód; nu cunoşteau iudaica să o vorbească, ci [vorbeau] limba unui popor sau a altuia. (Cartea lui Nehemía 13, 24)