Cartea a doua a Cronicilor, 16

11. Faptele lui Asá, cele dintâi şi cele de pe urmă, iată-le scrise în Cartea Regilor lui Iúda şi ai lui Israél.

Wersety związane z Cartea a doua a Cronicilor, 16:

2 Cronicile 16 descrie viața regelui lui Iuda Asa, inclusiv relația sa cu Dumnezeu și alegerile sale politice. După o perioadă de pace și prosperitate, Asa intră într -un legământ cu regele Siriei, mai degrabă decât să aibă încredere în Dumnezeu și se îmbolnăvește. Mai jos sunt cinci versete legate de subiectele abordate în 2 Cronici 16, în ordinea similarității:

Psalmul 20:7: „Unele mașini de încredere și altele la cai, dar avem încredere în numele Domnului Dumnezeul nostru”. Acest verset vorbește despre importanța încrederii în Dumnezeu, mai degrabă decât să se bazeze pe lucruri materiale precum mașini și cai pentru siguranța și protecția noastră.

Proverbe 3:5-6: "Încrederea în Domnul din toată inima ta și nu te sprijini în propria înțelegere; recunoaște-l pe Domnul în toate căile tale și El îți va îndrepta căile." Acest verset subliniază importanța de a avea încredere în Dumnezeu, mai degrabă decât în ​​propria noastră înțelegere limitată și ne cere să -l recunoaștem pe Dumnezeu în toate domeniile vieții noastre.

Isaia 31:1: „Vai de cei care coboară în Egipt în căutarea ajutorului, care au încredere în cai și au încredere în mașini pentru că sunt mulți și cavaleri pentru că sunt puternici, dar nu privesc Sfântul Israel și nu caută Domnul! " Acest verset avertizează împotriva încrederii alianțelor politice și militare, mai degrabă decât a avea încredere în Dumnezeu.

Ieremia 17:5-6: „Astfel, spune Domnul: La naiba este omul care are încredere în om, care îi face trupul brațului și a cărui inimă se îndepărtează de Domnul. El va fi ca un arbust în deșert; El va vedea Nu este bine când vine, dar va locui în țările uscate ale deșertului, într -un pământ sărat fără locuitori. " Acest verset evidențiază consecințele negative ale încrederii în om și îndepărtarea de Dumnezeu, comparându -l cu un arbust din deșert.

Ioan 14:27: "Vă las pacea, pacea mea pe care vi -o dau; nu o voi da așa cum o dă lumea. Dacă nu vă turbați inima și nici nu va fi afectat." Acest verset subliniază pacea pe care Dumnezeu o oferă și ne amintește că pacea lumii este temporară și superficială în comparație cu pacea care vine de la Dumnezeu.