1 Davíd trecuse puţin de vârf şi, iată, Ţibá, un slujitor al lui Mefibóşet, [venea] înaintea lui cu doi măgari înşeuaţi pe care erau două sute de pâini, o sută de turte de stafide, o sută de legături de fructe şi un burduf cu vin.
2 Regele i-a zis lui Ţibá: „Ce sunt acestea la tine?”. Ţibá i-a răspuns: ,,Măgarii sunt pentru casa regelui, pentru călărie; pâinile şi fructele sunt pentru hrana slujtorilor, iar vinul pentru potolirea setei celor ce sunt obosiţi în pustiu”.
3 Regele i-a zis: „Unde este fiul stăpânului tău?”. Ţibá i-a răspuns regelui: „Iată, locuieşte în Ierusalím, căci a zis: «Astăzi casa lui Israél îmi va da înapoi domnia tatălui meu»”.
4 Regele i-a zis lui Ţibá: „Tot ce este al lui Mefibóşet este al tău”. Ţibá a zis: „Mă prostern, că am aflat har în ochii stăpânului meu, regele”.
5 Davíd a ajuns la Bahurím. De acolo a ieşit un om din familia casei lui Saul. Numele lui era Şiméi, fiul lui Ghéra. El a ieşit blestemând.
6 Arunca pietre împotriva lui Davíd şi împotriva tuturor slujitorilor regelui Davíd, iar tot poporul şi toţi vitejii erau la stânga şi la dreapta [regelui].
7 Şiméi vorbea astfel când blestema: „Du-te, du-te, om sângeros, om nelegiuit!
8 Domnul să întoarcă asupra ta tot sângele casei lui Saul, în locul căruia domneşti! Domnul să dea stăpânirea ta în mâinile lui Absalóm, fiul tău! Iată, ai ajuns în nenorocire, căci eşti un om sângeros!”.
9 Atunci, Abişái, fiul Ţerúiei, i-a zis regelui: „Pentru ce îl blestemă acest câine mort pe domnul meu, regele? Lasă-mă, te rog, să mă duc să-i răsucesc capul!”.
10 Regele i-a zis: „Ce ne priveşte pe mine şi pe voi, fii ai Ţerúiei? Dacă blestemă, este pentru că Domnul i-a zis: «Blestemă-l pe Davíd!». Şi cine poate să spună: «De ce faci astfel?»?”.
11 Davíd le-a zis lui Abişái şi tuturor slujitorilor săi: „Iată, fiul meu, care a ieşit din trupul meu, caută viaţa mea; cu cât mai mult acest fiu al lui Beniamín! Lăsaţi-l să blesteme, căci Domnul i-a zis.
12 Poate Domnul va vedea necazul meu şi-mi va face bine în locul blestemelor de azi”.
13 Davíd şi oamenii lui şi-au continuat drumul. Şiméi mergea pe o parte a muntelui, paralel cu [Davíd]. Mergând, blestema, azvârlea cu pietre împotriva lui şi arunca praf.
14 Regele şi tot poporul care era cu el au ajuns la Aiefim şi s-au odihnit acolo.
15 Absalóm şi tot poporul, bărbaţii lui Israél, au venit la Ierusalím, iar Ahitófel era cu el.
16 Când Huşái, archéul, prietenul lui Davíd, a ajuns la Absalóm, i-a zis: „Trăiască regele! Trăiască regele!”.
17 Absalóm i-a zis lui Huşái: „Aceasta este dragostea ta faţă de prietenul tău? Pentru ce nu te-ai dus cu prietenul tău?”.
18 Huşái i-a răspuns lui Absalóm: „Pentru că vreau să fiu al aceluia pe care l-a ales Domnul şi tot poporul acesta şi toţi bărbaţii lui Israél. Cu el vreau să rămân.
19 De altfel, cui îi voi sluji? Oare nu fiului său? Cum am slujit înaintea tatălui tău, aşa voi sluji şi înaintea ta”.
20 Absalóm i-a zis lui Ahitófel: „Sfătuiţi-vă împreună ce avem de făcut!”.
21 Ahitófel i-a zis lui Absalóm: „Intră la concubinele tatălui tău pe care le-a lăsat să păzească palatul. Tot Israélul va auzi că îl urăşti pe tatăl tău şi se vor întări mâinile tuturor celor care sunt cu tine.
22 Au întins un cort pentru Absalóm pe terasă, iar Absalóm a intrat la concubinele tatălui său în văzul întregului Israél.
23 Sfatul pe care îl dădea Ahitófel în acele zile era ca şi cum cineva l-ar fi consultat pe Dumnezeu. Aşa erau toate sfaturile lui Ahitófel date atât lui Davíd, cât şi lui Absalóm.
Versículos relacionados com Cartea a doua a lui Samuél, 16:
2 Samuel 16 raportează trădarea lui Ziba, slujitorul lui Mephiboste și sosirea lui Simei, care l -a înjurat pe regele David în timp ce a fugit din Ierusalim. Simei a aruncat pietre și pământ spre rege și l -a acuzat că este un om din sânge, care furase tronul lui Saul. Cu toate acestea, David a refuzat să riposteze împotriva lui Simei, crezând că Dumnezeu ar putea folosi cuvintele omului pentru a -l corecta.
Psalmii 4:5: „Mulți spun:„ Cine ne va arăta bine? ” Fă, Doamne, să strălucească lumina feței tale asupra noastră. " David este blestemat și atacat de Simei în 2 Samuel 16, dar are încredere că Dumnezeu este sursa adevăratei înțelepciuni și dreptate. Acest psalm îi cere lui Dumnezeu să strălucească lumina feței sale, aducând bucurie și speranță celor care au încredere în El.
Psalmul 31:13-14: „Căci aud defăimarea multora; temutul mă înconjoară, în timp ce împreună se alcătuiesc împotriva mea; complot pentru a-mi lua viața. Dar eu, Doamne, am încredere în tine și spun, tu ești Dumnezeul meu”. David este înconjurat de dușmanii săi în 2 Samuel 16, iar acest psalm vorbește despre defăimarea cu care se confruntă. Cu toate acestea, David își pune încrederea în Dumnezeu, amintindu -și că El este Dumnezeul Său și protector.
Proverbe 16:7: „Când căile unui om sunt plăcute pentru Domnul, chiar și dușmanii săi fac pace cu El”. David alege să nu se riposteze împotriva lui Simei în 2 Samuel 16, iar acest verset de proverbe evidențiază înțelepciunea acestei decizii. Când căutăm să -i mulțumim lui Dumnezeu în căile noastre, El ne poate înmuia relațiile, chiar și cu cei care ne opun.
Matei 5:44: „Dar eu vă spun, iubiți -vă dușmanii și rugați -vă pentru cei care vă persecută”. În 2 Samuel 16, Simei este în mod clar un dușman al lui David, dar în loc să ne întoarcem răul, Isus ne învață să iubim și să ne rugăm pentru dușmanii noștri. Această atitudine de iubire și har se poate transforma pe noi înșine și, de asemenea, pe cei care ne tratează răul.
Romani 12:19: „Nu te vei răzbuna pe voi înșivă, iubiți, ci cedeți loc mâniei; căci este scris, al meu este răzbunarea; voi răsplăti, spune Domnul”. În 2 Samuel 16, David alege să nu se răzbune pe Simei, recunoscând că răzbunarea aparține lui Dumnezeu. Acest verset din Romani ne amintește că dreptatea este responsabilitatea lui Dumnezeu și nu a noastră. În loc să căutăm răzbunare, trebuie să avem încredere în Dumnezeu pentru a acționa corect.
Rozdziały: