Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul), 7

Biblia Romano-Catolică

1 Mai bun este numele decât untdelemnul cel bun şi ziua morţii, decât ziua naşterii.

2 Mai bine să mergi la o casă de jale decât să mergi la o casă de ospeţe, căci ea este sfârşitul fiecărui om şi cel viu pune la inimă.

3 Mai bună indignarea decât râsul şi prin întristarea feţei se îmbunătăţeşte inima.

4 Inima celor înţelepţi este în casa de jale, dar inima celor nesimţiţi este în casa de veselie.

5 Mai bine să asculţi reproşul înţeleptului decât ca omul să asculte cântecul celor nesimţiţi.

6 Căci ca trosnetul spinilor sub oală, aşa este râsul celor nesimţiţi: şi aceasta este deşertăciune.

7 Cel care oprimă poate să-l prostească pe cel înţelept şi darul poate să facă să piară inima.

8 Mai bine sfârşitul lucrului decât începutul său, mai bine cel larg la inimă decât cel semeţ la suflet.

9 Nu te pripi să te indignezi în duhul tău, căci indignarea se odihneşte în pieptul celor nesimţiţi!

10 Nu spune: „Cum de zilele dinainte erau mai bune decât acestea?”, pentru că nu din înţelepciune întrebi despre aceasta!

11 E bună înţelepciunea împreună cu moştenirea: este un avantaj pentru cei care văd soarele.

12 [E bine] la umbra înţelepciunii şi [e bine] la umbra argintului, dar cunoaşterea este un avantaj şi înţelepciunea îl face să trăiască pe cel care o posedă.

13 Vezi lucrarea lui Dumnezeu! Căci cine poate îndrepta ceea ce el a făcut strâmb?

14 În ziua cea bună fii bun şi în ziua cea rea teme-te! Căci şi pe aceasta a făcut-o Dumnezeu pentru ca omul să nu afle nimic despre ceea ce va fi după el.

15 Am văzut totul în zilele deşertăciunii mele: există cel drept care piere în dreptatea lui şi există cel rău care îşi prelungeşte [zilele] în răutatea lui.

16 Nu fi mult prea drept şi nici nu deveni prea înţelept: de ce vrei să te ruinezi?

17 Dar nu fi nici rău peste măsură şi nu fi nici nebun! De ce să mori când nu este timpul tău?

18 Este bine să te ţii de aceasta, dar nu-ţi retrage mâna nici de la cealaltă! Căci cel care se teme de Dumnezeu iese din toate.

19 Înţelepciunea îl întăreşte pe cel înţelept mai mult decât zece guvernatori care sunt în cetate.

20 Căci nu este pe pământ niciun om drept care să facă binele şi să nu păcătuiască.

21 Nu pune la inimă nici toate vorbele care se vorbesc, ca să nu-l auzi pe slujitorul tău blestemându-te!

22 Căci inima ta ştie că de multe ori şi tu i-ai blestemat pe alţii.

23 Pe toate acestea le-am încercat cu înţelepciune. Şi am zis: „Vreau să fiu înţelept”, dar ea era departe de mine.

24 Era mai departe decât fusese şi mai adâncă decât adâncul: cine va putea să o găsească?

25 Mi-am întors inima să cunosc, să cercetez şi să caut înţelepciunea şi raţiunea lucrurilor, cunoscând nelegiuirea nesimţirii şi nebunia prostiei.

26 Am aflat că mai amară decât moartea este femeia a cărei inimă este un laţ şi o capcană şi ale cărei mâini sunt nişte funii; cel bun înaintea lui Dumnezeu scapă de ea, dar păcătosul este prins de ea.

27 Vezi, am găsit – spune Qohelét – şi una, şi alta, [căutând] să aflu raţiunea lucrurilor.

28 Ceea ce încă sufletul meu caută nu am găsit. Un om dintr-o mie am găsit, dar o femeie din toate n-am găsit.

29 Vezi, numai aceasta am aflat: Dumnezeu l-a făcut pe om drept, dar mulţi dintre ei caută complicaţiile.




Versículos relacionados com Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul), 7:

Ecclesiastes 7 abordează diverse subiecte, cum ar fi înțelepciunea, moartea, răbdarea și bunătatea. Capitolul aduce, de asemenea, reflecții cu privire la importanța de a nu fi excesiv de corect sau de rău, dar căutarea întotdeauna un echilibru în viață. Mai jos sunt cinci versete legate de aceste teme:

Proverbe 16:32: „Mai bine este lung decât curajosul și ceea ce își domină spiritul decât ceea ce ia un oraș”. Acest verset vorbește despre importanța răbdării și a autocontrolului de sine, ceva care este abordat în Ecclesiastes 7:8, unde se spune că este mai bine să fii răbdare decât să fii mândru.

Psalmul 90:12: „Învață -ne să ne spunem zilele noastre, că putem ajunge la inima înțeleaptă”. Acest verset vorbește despre importanța evaluării timpului și a căutării înțelepciunii. Această reflecție este abordată în Ecclesiastes 7:8-10, care vorbește despre importanța de a te bucura în fiecare zi și de a nu-ți face prea mult să-ți faci prea mult despre trecut sau viitor.

Proverbe 7:1-2: "Fiul meu, păstrează-mi cuvintele și ascunde-te în tine poruncile mele. Ține-mi poruncile și trăiește; și legea mea, ca fetele ochilor tăi." Acest verset vorbește despre importanța păstrării înțelepciunii și poruncilor lui Dumnezeu. În Ecclesiastes 7:12, înțelepciunea este descrisă ca o apărare și un beneficiu pentru cei care o au.

Proverbe 28:13: „Ceea ce acoperă că nu se vor prospera niciodată, dar ceea ce le mărturisește și va ajunge la milă”. Acest verset vorbește despre importanța de a fi sincer cu sine și cu ceilalți. În Ecclesiasts 7:20, se apropie natura păcătoasă a ființei umane și se spune că nu există un om neprihănit peste pământ care să facă bine și niciodată mic.

Psalmul 41:1-2: "Binecuvântat este cel care îi întâlnește pe săraci; Domnul îl va izbăvi pe rău. Domnul îl va păstra și îl va păstra în viață; va fi binecuvântat pe pământ și nu îl vei da la voința dușmanilor tăi ". Acest verset vorbește despre importanța bunătății și generozității. În Ecclesiasts 7:15, este abordată importanța evitării răutății și nedreptății și se spune că înțelepciunea poate proteja omul de distrugerea cauzată de aceste lucruri.





Rozdziały: