Znaleziono 217 Wyniki dla: zece coarne

  • Cum ar urmări unul o mie şi doi ar fugări zece mii, dacă nu i-ar fi vândut Stânca, dacă Domnul nu i-ar fi predat? (Cartea Deuteronómului 32, 30)

  • Măreţia lui este ca a întâiului născut al taurului, şi coarnele lui sunt coarne ca ale bivolului; cu ele va împunge laolaltă popoarele până la marginile pământului. Acestea sunt zecile de mii ale lui Efraím şi miile lui Manáse”. (Cartea Deuteronómului 33, 17)

  • Cáin, Ghibéea şi Timná; zece cetăţi şi satele lor. (Cartea lui Iósue 15, 57)

  • Lui Manáse i-au revenit zece părţi, în afară de ţinutul Galaád şi al lui Basán, dincolo de Iordán. (Cartea lui Iósue 17, 5)

  • Ceilalţi fii ai lui Chehát au avut prin sorţi, din familiile tribului lui Efraím, din tribul lui Dan şi din jumătatea tribului lui Manáse, zece cetăţi. (Cartea lui Iósue 21, 5)

  • Erau zece toate cetăţile şi terenurile lor pentru familiile celorlalţi fii ai lui Chehát. (Cartea lui Iósue 21, 26)

  • şi zece căpetenii cu el, câte o căpetenie pentru fiecare casă părintească a fiecărui trib al lui Israél; toţi erau căpetenii ale caselor lor părinteşti între miile lui Israél. (Cartea lui Iósue 22, 14)

  • După aceste lucruri, Iósue, fiul lui Nun, slujitorul Domnului, a murit. El avea o sută zece ani. (Cartea lui Iósue 24, 29)

  • Iúda a urcat şi Domnul i-a dat pe canaaneéni şi pe ferezéi în mâna lor; l-au lovit pe Bézec, zece mii de oameni. (Cartea Judecătorilor 1, 4)

  • Iósue, fiul lui Nun, slujitorul Domnului, a murit. El avea o sută zece ani. (Cartea Judecătorilor 2, 8)

  • În acel timp, l-au lovit pe Moáb, cam zece mii de oameni, toţi robuşti şi toţi puternici. Nu a scăpat nimeni. (Cartea Judecătorilor 3, 29)

  • Ea a trimis să-l cheme pe Barác, fiul lui Abinóam, din Chédeş-Neftáli şi i-a zis: „Oare nu a poruncit Domnul Dumnezeul lui Israél: «Mergi pe muntele Tábor şi ia cu tine zece mii de oameni dintre fiii lui Neftáli şi dintre fiii lui Zabulón! (Cartea Judecătorilor 4, 6)


“Há duas razões principais para se orar com muita satisfação: primeiro para render a Deus a honra e a glória que Lhe são devidas. Segundo, para falar com São Padre Pio de Pietrelcina