1 Iosafát a avut multe bogăţii şi onoare şi s-a înrudit cu Aháb.
2 După câţiva ani, el a coborât la Aháb în Samaría. Aháb a înjunghiat pentru el şi pentru poporul care era cu el multe oi şi mulţi viţei şi a insistat să urce împotriva [cetăţii] Ramót-Galaád.
3 Aháb, regele lui Israél, i-a zis lui Iosafát, regele lui Iúda: „Vrei să vii cu mine să luptăm împotriva [cetăţii] Ramót din Galaád?”. I-a răspuns: „Eu voi fi ca tine, poporul meu, ca poporul tău; voi fi cu tine în luptă!”.
4 Apoi, Iosafát i-a zis regelui lui Israél: „Consultă azi, te rog, cuvântul Domnului!”.
5 Regele lui Israél i-a adunat pe profeţi – patru sute – şi le-a zis: „Să mergem să luptăm împotriva [cetăţii] Ramót din Galaád sau să renunţăm?”. Ei i-au răspuns: „Mergi! Dumnezeu l-a dat în mâinile regelui”.
6 Dar Iosafát a zis: „Mai este aici vreun profet al Domnului ca să-l putem întreba?”.
7 Regele lui Israél i-a răspuns lui Iosafát: „Mai este un om prin care am putea să-l căutăm pe Domnul; însă îl urăsc, pentru că nu-mi profeţeşte nimic bun, ci totdeauna numai rău: este Mihéia, fiul lui Imlá”. Iosafát a zis: „Să nu vorbească regele aşa!”.
8 Atunci regele lui Israél a chemat un eunuc şi a zis: „Adu-l repede pe Mihéia, fiul lui Imlá!”.
9 Regele lui Israél şi Iosafát, regele lui Iúda, stăteau fiecare pe tronul său, îmbrăcaţi fiecare în hainele lor la aria de la intrarea porţii Samaríei. Toţi profeţii profeţeau înaintea lor.
10 Sedecía, fiul lui Cheníana, îşi făcuse nişte coarne de fier şi a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: «Cu acestea îl vei bate pe Arám până îl vei nimici»”.
11 Şi toţi profeţii profeţeau la fel, zicând: „Urcă la Ramót din Galaád, căci vei avea succes! Domnul l-a dat în mâinile regelui!”.
12 Mesagerul care se dusese să-l cheme pe Mihéia i-a vorbit aşa: „Iată, cuvintele profeţilor sunt ca o singură gură, [profeţind] binele pentru rege! Să fie cuvintele tale ca [vorba] unuia dintre ei şi vorbeşte de bine!”.
13 Mihéia a răspuns: „Viu este Domnul că ceea ce-mi va spune Dumnezeul meu, aceea voi spune!”.
14 A ajuns la rege şi regele i-a zis: „Mihéia, să mergem la Ramót din Galaád şi să luptăm împotriva lui sau să renunţăm?”. El a zis: „Mergeţi, căci veţi avea succes! Domnul i-a dat în mâinile voastre”.
15 Dar regele i-a zis: „De câte ori trebuie să te pun să juri că nu-mi vei spune decât adevărul în numele Domnului?”.
16 [Mihéia] a răspuns: „Văd tot Israélul risipit pe munţi ca o turmă care nu are păstor. Domnul zice: «Aceştia n-au stăpân; să se întoarcă fiecare acasă în pace!»”.
17 Regele lui Israél i-a zis lui Iosafát: „Oare nu ţi-am spus că el nu profeţeşte nimic bun despre mine, ci numai rău?”.
18 Atunci [Mihéia] a zis: „Ascultă cuvântul Domnului! L-am văzut pe Domnul stând pe tronul său şi toată oştirea cerurilor stând lângă el, la dreapta şi la stânga lui.
19 Domnul a zis: «Cine îl va amăgi pe Aháb, regele lui Israél, ca să urce şi să cadă la Ramót din Galaád?». Şi au răspuns unul într-un fel, altul în alt fel.
20 A ieşit un duh, a stat înaintea Domnului şi a zis: «Eu îl voi amăgi». Domnul i-a zis: «Prin ce?».
21 El a răspuns: «Voi ieşi şi voi fi un duh mincinos în gura tuturor profeţilor săi». [Domnul] a spus: «[Prin aceasta] îl vei putea amăgi. Ieşi şi fă aşa!».
22 Acum, iată, Domnul a pus un duh mincinos în gura acestor profeţi ai tăi! Domnul a vorbit rău despre tine”.
23 Atunci Sedecía, fiul lui Cheníana, s-a apropiat, l-a lovit pe Mihéia peste obraz şi a zis: „Pe ce cale a trecut Duhul Domnului de la mine ca să-ţi vorbească?”.
24 Mihéia i-a răspuns: „Iată, vei vedea în ziua când vei intra în camera dinăuntru ca să te ascunzi!”.
25 Regele lui Israél a zis: „Luaţi-l pe Mihéia şi duceţi-l la Amón, căpetenia cetăţii, şi la Ióas, fiul regelui,
26 şi spuneţi-le: «Aşa vorbeşte regele: ‹Puneţi-l pe acesta în închisoare şi hrăniţi-l cu pâinea întristării şi cu apa întristării până când mă voi întoarce în pace!› »”.
27 Mihéia a zis: „Dacă te vei întoarce în pace, Domnul n-a vorbit prin mine”. Şi a [mai] zis: „Să asculte toate popoarele!”.
28 Regele lui Israél şi Iosafát, regele lui Iúda, au urcat la Ramót din Galaád.
29 Regele lui Israél i-a zis lui Iosafát: „Mă voi preface că sunt altcineva şi voi merge la luptă. Tu, însă, îmbracă-te cu hainele tale!”. Regele lui Israél s-a prefăcut că este altcineva şi a mers la luptă.
30 Regele lui Arám a poruncit căpeteniilor peste care: „Să nu luptaţi nici cu cel mic, nici cu cel mare, ci numai cu regele lui Israél!”.
31 Când l-au văzut căpeteniile carelor pe Iosafát, au zis: „Cu siguranţă, acesta este regele lui Israél”. S-au întors spre el ca să lupte, dar Iosafát a strigat. Domnul l-a ajutat şi Dumnezeu i-a îndepărtat de la el.
32 Când au văzut căpeteniile carelor că nu era regele lui Israél, au plecat de la el.
33 Atunci, un om a tras cu arcul la întâmplare şi l-a lovit pe regele lui Israél între solzii armurii. [Aháb] a zis către cel [care-i mâna] carul: „Întoarce-te şi scoate-mă din tabără, căci sunt rănit!”.
34 Lupta s-a înteţit în ziua aceea. Regele a stat drept în car în faţa araméilor până seara şi a murit la apusul soarelui.
Versículos relacionados com Cartea a doua a Cronicilor, 18:
2 Cronicile 18 spune povestea regelui Iosafat al lui Iuda, care se unește într -o alianță cu regele Ahab de Israel pentru a lupta cu sirieni. Înainte de luptă, își numește profeții săi care îi dau un răspuns favorabil, dar Iosafat cere unui profet al lui Dumnezeu să fie consultat și Micaiah este adus să -și dea opinia. Micaiah profetizează că bătălia va fi o înfrângere pentru ei și este arestată pentru asta. Mai jos sunt cinci versete legate de subiectele abordate în 2 Cronici 18, în ordinea similarității:
1 Regi 22:14: „Dar Micaia a spus:„ Îi jur Domnului că ceea ce Domnul îmi spune, voi vorbi ”. Acest verset evidențiază curajul lui Micaia de a spune adevărul, chiar dacă are ca rezultat pedeapsa. El refuză să spună ceea ce oamenii vor să audă și spune doar adevărul pe care Dumnezeu îl dezvăluie.
Proverbe 12:19: „Adevărata buză este fermă pentru totdeauna, dar limba mincinoasă, doar pentru o clipă”. Acest verset subliniază importanța adevăratei onestități și vorbire, mai degrabă decât a minciunilor care pot fi temporar plăcute, dar sfârșesc prin a face rău.
Matei 7:15-16: "Ferește-te de profeții mincinoși. Ei vin la tine îmbrăcați în oi, dar în interior sunt lupi devorează. Le vei recunoaște pentru fructele lor. Este posibil să recoltezi struguri de spini sau smochine de buruieni?" Acest verset avertizează despre prezența profeților mincinoși, care pot vorbi în siguranță și par a fi oameni buni, dar care nu au adevărul lui Dumnezeu.
Ioan 14:6: "Isus a răspuns:„ Eu sunt calea, adevărul și viața. Nimeni nu vine la Tatăl, cu excepția mea. " Acest verset evidențiază importanța urmăririi adevărului care se găsește în Isus Hristos, mai degrabă decât să se bazeze pe minciunile și iluziile pe care lumea le poate oferi.
Efeseni 6:14: „Fii ferm, purtând toată armura lui Dumnezeu, astfel încât să poată fi fermi împotriva capcanele diavolului”. Acest verset îi încurajează pe creștini să se îmbrace cu armura lui Dumnezeu, astfel încât să poată fi fermi și puternici în fața minciunilor și ispitelor diavolului.
Capítulos: