1 De aceea, lăsând învăţătura de început despre Cristos, să trecem la ceea ce este desăvârşit fără a mai pune iarăşi temelia: convertirea de la faptele moarte şi credinţa în Dumnezeu;
2 învăţătura despre Botez şi impunerea mâinilor; învierea din morţi şi judecata veşnică!
3 Vom face şi aceasta dacă permite Dumnezeu.
4 Într-adevăr, este imposibil ca aceia care au fost odată iluminaţi, care au gustat darurile cereşti şi au devenit părtaşi ai Duhului Sfânt,
5 care au gustat din cuvântul cel bun al lui Dumnezeu şi din puterile lumii viitoare
6 şi care totuşi au căzut, să se reînnoiască prin convertire, de vreme ce îl răstignesc în ei înşişi pe Fiul lui Dumnezeu şi îl expun batjocurii.
7 Căci pământul care absoarbe ploaia care cade deseori peste el şi produce ierburi folositoare pentru cei ce îl lucrează primeşte binecuvântare de la Dumnezeu.
8 Dar dacă produce spini şi ciulini, este fără valoare şi blestemul este aproape, iar la urmă i se dă foc.
9 Chiar dacă vorbim astfel, în ceea ce vă priveşte, iubiţilor, suntem convinşi că sunteţi într-o stare mai bună şi aducătoare de mântuire,
10 pentru că Dumnezeu nu este nedrept, încât să uite faptele voastre şi iubirea pe care aţi arătat-o faţă de numele lui când i-aţi slujit pe sfinţi şi-i slujiţi.
11 Dorim însă ca fiecare dintre voi să arate aceeaşi râvnă în desăvârşirea speranţei până la sfârşit,
12 astfel încât să nu fiţi nepăsători, ci imitatorii acelora care, prin credinţă şi îndelungă răbdare, moştenesc promisiunile.
13 De fapt, când Dumnezeu i-a dat promisiunea lui Abrahám, pentru că nu putea să jure pe cineva mai mare, s-a jurat pe sine,
14 spunând: „Cu adevărat te voi copleşi de binecuvântări şi te voi înmulţi la nesfârşit”.
15 Şi astfel, aşteptând cu îndelungă răbdare, [Abrahám] a obţinut cele promise.
16 Oamenii jură pe cineva mai mare şi jurământul este pentru ei o garanţie care pune capăt oricărei neînţelegeri.
17 De aceea, voind să arate moştenitorilor promisiunii, într-un mod şi mai clar, neclintirea planului său, Dumnezeu s-a legat cu jurământ
18 pentru ca, prin două fapte neschimbătoare, în care este imposibil ca Dumnezeu să fi minţit, noi, care căutăm scăpare, să avem o încurajare puternică pentru a ţine cu tărie speranţa care ne-a fost propusă.
19 Pe aceasta o avem ca o ancoră a sufletului, sigură şi puternică, ce pătrunde dincolo de catapeteasmă,
20 unde a intrat pentru noi, ca premergător, Isus, devenit pentru veşnicie mare preot după rânduiala lui Melchísedec.
Versículos relacionados com Scrisoarea către Evrei, 6:
Capitolul 6 ebraic discută importanța perseverenței în credință și avertizează despre pericolele apostaziei. Se spune că cei care au fost iluminați, care au experimentat cuvântul bun al lui Dumnezeu și puterile din epoca viitoare, dar apoi cădeți, nu pot fi readuse la pocăință, deoarece ei răstignesc din nou Fiul lui Dumnezeu. Mai jos sunt cinci versete legate de această temă, în ordinea apropierii de temele capitolului:
Evrei 3:14: „Pentru că devenim participanți la Hristos, atât timp cât păstrăm de fapt încrederea pe care am avut -o la început cu fermitate”. Acest verset vorbește despre importanța menținerii credinței și încrederii în Hristos până la sfârșit.
Matei 24:13: „Dar cel care perseverează până la sfârșit va fi salvat”. Acest verset subliniază importanța perseverenței în credință, chiar și în perioadele dificile și periculoase.
Coloseni 1:22-23: „Cu toate acestea, acum i-a împăcat cu corpul fizic al lui Hristos prin moarte, pentru a-i prezenta în fața lui ca fiind oameni sfinți, inculpabili și liberi de orice acuzație, cu condiția să continue să se afle și să fie fermi în credință . fără a se îndepărta de speranța Evangheliei pe care au auzit -o. " Acest verset evidențiază importanța de a rămâne ferm în credință și de a nu se îndepărta de speranța Evangheliei.
1 Ioan 2:24-25: „Prin urmare, ceea ce ați auzit de la început rămâne în voi. Dacă ceea ce a auzit de la început rămâne în voi, veți rămâne și în Fiul și Tatăl. Și aceasta este promisiunea că El a făcut: Viața eternă ". Acest verset subliniază importanța menținerii credinței și mesajului care a fost învățat de la început să rămână în Hristos și Tatăl.
Filipeni 3:12-14: „Nu că am obținut deja toate acestea sau am fost perfecționate, dar mă descurc să o realizez, pentru că am fost atins și de Hristos Isus. Eu frații, nu cred că eu am deja deja Am ajuns la el, dar un lucru pe care îl fac: uitând lucrurile care au fost în urmă și avansând către cei care sunt mai târziu, merg la țintă, pentru a câștiga premiul Cerescului așa-numit Dumnezeu în Hristos Isus. " Acest verset vorbește despre nevoia de a continua să urmărească maturitatea spirituală și obiectivul de a câștiga premiul cerescului așa -numit Dumnezeu în Hristos Isus.
Capítulos: