Evanghelia după sf. Marcu, 10

46. (Mt 20,29-39; Lc 18,35-43) Şi au venit la Ierihón. Ieşind din Ierihón cu discipolii săi şi cu o mulţime numeroasă, un cerşetor orb, Bartiméu, fiul lui Timéu, stătea lângă drum.

Verse im Zusammenhang mit Evanghelia după sf. Marcu, 10:

Sf. Marcu 10 se ocupă de diverse subiecte, inclusiv divorțul, importanța copiilor și mântuirea. La începutul capitolului, Isus argumentează cu fariseii despre divorț, învățarea că căsătoria este o unire sacră care trebuie menținută. Atunci Isus îi binecuvântează pe copii și afirmă că Împărăția lui Dumnezeu aparține celor care sunt ca ei. În cele din urmă, un tânăr bogat se apropie de Isus și întreabă ce ar trebui să facă pentru a moșteni viața eternă, iar Isus îi spune să vândă tot ce are și să -l urmeze.

Proverbe 22:6: „Învață copilul pe calea unde ar trebui să meargă și chiar și atunci când este în vârstă, nu se va abate de la el”. Acest verset evidențiază importanța învățării și îndrumării copiilor, un mesaj subliniat de Isus în Sf. Marcu 10.

Matei 19:21: „Isus a răspuns, dacă vrei să fii perfect, mergi, vinde tot ce ai și dă -l săracilor și ai o comoară în ceruri. Apoi vino să mă urmărești”. Acest verset este similar cu răspunsul lui Isus la tinerii bogați din Sf. Marcu 10, subliniind importanța abandonului totul în favoarea urmării lui Hristos.

Matei 19:6: „Deci nu mai sunt doi, ci o singură carne. Prin urmare, ceea ce Dumnezeu s -a unit, nimeni nu îl separă”. Acest verset se referă la discuția lui Isus despre divorțul în Sf. Marcu 10, întărirea ideii că căsătoria este o unire sacră care trebuie menținută.

Luca 18:17: „Adevărul pe care ți -l spun, cine nu primește Împărăția lui Dumnezeu ca un copil nu va intra în El”. Această afirmație a lui Isus consolidează importanța copiilor, pe care a binecuvântat -o în Sfântul Marcu 10 și a declarat că ei reprezintă pe cei care sunt demni de Împărăția lui Dumnezeu.

Marcu 10:27: "Isus a răspuns" pentru oameni este imposibil, dar nu pentru Dumnezeu. Pentru Dumnezeu, totul este posibil. " Acest verset apare imediat după răspunsul lui Isus la tânărul înstărit, care era trist că nu -și poate abandona bogățiile. Aici Isus subliniază că mântuirea este posibilă numai prin Dumnezeu și prin harul Său.