Found 462 Results for: Cetatea

  • Vai de cetatea însângerată, plină de minciună și jaf, care nu încetează să sfâșie! (Cartea profetului Nahúm 3, 1)

  • Scoate pentru tine apă din cetatea întărită! Întărește fortărețele tale! Intră în lut, calcă noroiul în picioare, pune cărămida să se întărească! (Cartea profetului Nahúm 3, 14)

  • Vai de cel care clădește cetatea pe sânge, de cel care stabilește localitatea pe fărădelege. (Cartea profetului Habacúc 2, 12)

  • Aceasta este cetatea veselă care locuia în siguranță și spunea în inima ei: „Eu sunt și nimeni în afară de mine!”. Cum de a ajuns o devastare, un culcuș pentru animale! Oricine trece prin ea va fluiera și va da din mână. (Cartea profetului Sofonía 2, 15)

  • Vai de cetatea rebelă, întinată și violentă! (Cartea profetului Sofonía 3, 1)

  • Voi strânge toate neamurile împotriva Ierusalímului la luptă. Cetatea va fi capturată, casele vor fi jefuite și femeile, batjocorite. Jumătate din cetate va ieși spre captivitate, iar restul poporului nu va fi nimicit din cetate. (Cartea profetului Zaharía 14, 2)

  • şi a venit să locuiască în cetatea numită Nazarét, ca să se împlinească ceea ce a fost spus prin profeţi: „Se va chema Nazarinean”. (Evanghelia după sf. Matei 2, 23)

  • Atunci diavolul l-a dus în cetatea sfântă, l-a aşezat pe coama templului (Evanghelia după sf. Matei 4, 5)

  • Nici pe pământ, pentru că este scăunelul picioarelor sale. Nici pe Ierusalím, pentru că este cetatea marelui rege. (Evanghelia după sf. Matei 5, 35)

  • Şi, iată, toată cetatea a ieşit în întâmpinarea lui Isus şi, văzându-l, l-au rugat să plece din ţinutul lor. (Evanghelia după sf. Matei 8, 34)

  • (Mc 2,1-12; Lc 5,17-26) Urcându-se în barcă, a trecut dincolo şi a ajuns în cetatea sa. (Evanghelia după sf. Matei 9, 1)

  • (Mc 6,7-13; Lc 9,1-6; 10,3-11) Isus i-a trimis pe aceştia doisprezece, poruncindu-le: „Să nu mergeţi pe calea păgânilor şi să nu intraţi în cetatea samaritenilor! (Evanghelia după sf. Matei 10, 5)


“É difícil tornar-se santo. Difícil, mas não impossível. A estrada da perfeição é longa, tão longa quanto a vida de cada um. O consolo é o repouso no decorrer do caminho. Mas, apenas restauradas as forças, é necessário levantar-se rapidamente e retomar a viagem!” São Padre Pio de Pietrelcina