Fundar 138 Resultados para: glas
Când cei care sunau din trâmbiţe şi cântăreţii au devenit un singur glas, lăudându-l şi mulţumindu-i lui Dumnezeu. Și-au înălţat sunetul trâmbiţelor, al cimbalelor şi al tuturor instrumentelor muzicale şi l-au lăudat pe Dumnezeu – căci este bun şi veşnică este îndurarea lui –, atunci un nor a umplut templul Domnului. (Cartea a doua a Cronicilor 5, 13)
Au făcut jurământ Domnului cu glas tare, cu strigăte şi cu [sunet] de trâmbiţe şi de corni. (Cartea a doua a Cronicilor 15, 14)
Leviţii dintre fiii lui Chehát şi dintre fiii lui Córe s-au ridicat să-l laude pe Domnul Dumnezeul lui Israél cu glas tare şi puternic. (Cartea a doua a Cronicilor 20, 19)
Apoi ei au strigat cu glas puternic în iudaică împotriva poporului din Ierusalím care era pe ziduri, ca să-i sperie şi să-i tulbure şi să poată captura cetatea. (Cartea a doua a Cronicilor 32, 18)
Dar mulţi dintre preoţii şi levíţii şi dintre capii părinteşti în vârstă care văzuseră templul dinainte, când se puneau temeliile acestei case înaintea lor, plângeau cu glas puternic, iar mulţi îşi ridicau glasul de bucurie. (Cartea lui Ésdra 3, 12)
Toată adunarea a răspuns cu glas tare: „Da! Vom face după cum ne-ai spus! (Cartea lui Ésdra 10, 12)
S-au ridicat pe podiumul levíţilor Iósue, Baní, Cadmiél, Şebanía, Buní, Şerebía, Baní şi Chenaní şi au strigat cu glas puternic către Domnul Dumnezeul lor. (Cartea lui Nehemía 9, 4)
Tobía a intrat bucurându-se şi binecuvântându-l pe Dumnezeu cu glas puternic. Tobía i-a făcut cunoscut tatălui său că drumul a fost bun, că a adus argintul şi cum a luat-o pe Sára, fiica lui Raguél, de soţie: iată, vine şi este aproape de poarta [cetăţii] Niníve! (Cartea lui Tobía 11, 15)
Acum priviţi toate câte a făcut cu voi şi daţi mărturie despre el cu glas puternic! Binecuvântaţi-l pe Domnul dreptăţii şi înălţaţi-l pe regele veacurilor! (Cartea lui Tobía 13, 7)
Atunci s-a adunat tot poporul la Ozía şi la principii cetăţii – tinerii, femeile şi copiii – şi au strigat cu glas puternic şi au zis înaintea tuturor bătrânilor: (Cartea Iudítei 7, 23)
A fost un mare plânset în mijlocul adunării tuturor împreună şi au strigat către Domnul Dumnezeu cu glas puternic. (Cartea Iudítei 7, 29)
Iudíta a căzut cu faţa [la pământ], şi-a pus cenuşă pe cap şi şi-a înlăturat sacul pe care-l îmbrăcase. Chiar atunci se aducea la Ierusalím, în casa lui Dumnezeu, jertfa de tămâie a acelei seri. Şi Iudíta a strigat cu glas puternic către Domnul şi a zis: (Cartea Iudítei 9, 1)