Fundar 85 Resultados para: rugăciunea
Preoţii şi levíţii s-au sculat şi au binecuvântat poporul. Glasul lor a fost auzit, iar rugăciunea lor a ajuns până la locuinţa sa cea sfântă, până la cer. (Cartea a doua a Cronicilor 30, 27)
S-a rugat, iar Domnul s-a înduplecat, i-a ascultat rugăciunea şi l-a adus înapoi la Ierusalím, la domnia lui. Manáse a văzut că Domnul este Dumnezeu. (Cartea a doua a Cronicilor 33, 13)
Celelalte fapte ale lui Manáse, rugăciunea lui către Dumnezeul lui şi cuvintele văzătorilor care îi vorbeau în numele Domnului Dumnezeului lui Israél sunt în Faptele Regilor lui Israél. (Cartea a doua a Cronicilor 33, 18)
Rugăciunea lui şi cum l-a înduplecat pe Dumnezeu, toate păcatele şi infidelităţile lui, locurile unde a construit înălţimi şi a aşezat Aşére şi idoli înainte de a se umili, iată-le scrise între Faptele lui Hozai! (Cartea a doua a Cronicilor 33, 19)
Să fie, te rog, urechea ta atentă şi ochii tăi deschişi la rugăciunea pe care slujitorul tău ţi-o adresează acum, ziua şi noaptea, pentru fiii lui Israél, slujitorii tăi! Mărturisesc păcatul pe care fiii lui Israél l-au făcut înaintea ta. Şi am păcătuit şi eu şi casa tatălui meu. (Cartea lui Nehemía 1, 6)
Ah, Doamne! Să fie urechea ta atentă la rugăciunea slujitorului tău şi la rugăciunea slujitorilor tăi care doresc să se teamă de numele tău! Dă, te rog, succes slujitorului tău şi să găsesc bunăvoinţă înaintea acestui om!”. Eu eram paharnicul regelui. (Cartea lui Nehemía 1, 11)
În acelaşi timp a fost ascultată rugăciunea amândurora înaintea gloriei lui Dumnezeu. (Cartea lui Tobía 3, 16)
Este bună rugăciunea [făcută] în adevăr şi pomana cu dreptate: este mai bună decât bogăţia cu nedreptate. Mai bine să faci pomană decât să aduni aur. (Cartea lui Tobía 12, 8)
Da, da! Dumnezeul părintelui meu şi Dumnezeul moştenirii lui Israél, stăpânul cerului şi al pământului creatorul apelor şi regele întregii tale creaţii, ascultă rugăciunea mea! (Cartea Iudítei 9, 12)
Iudíta i-a spus slujitoarei sale să stea în afara camerei ei de culcare şi să aştepte ieşirea ei ca în fiecare zi. Îi spusese de fapt că va ieşi pentru rugăciunea ei. Şi lui Bagóas îi spusese aceleaşi cuvinte. (Cartea Iudítei 13, 3)
Mardohéu a plecat şi a făcut conform cu tot ceea ce i-a poruncit Estéra. (17a) El s-a rugat Domnului, amintind toate faptele Domnului şi spunând: (17b) „Doamne, Doamne, regele tuturor, tu care stăpâneşti peste toate, în puterea ta sunt toate şi nu este nimeni care să se împotrivească ţie când vrei să îl eliberezi pe Israél! (17c) Tu ai făcut cerul şi pământul şi toate lucrurile minunate care sunt sub cer; tu eşti stăpânul tuturor şi nu este nimeni să ţi se împotrivească ţie, Doamne. (17d) Tu pe toate le cunoşti şi le ştii, Doamne, că nu din mândrie, nici din trufie, nici din dorinţă de glorie am făcut aceasta, că nu m-am plecat înaintea arogantului Amán. Căci mi-ar fi plăcut să-i sărut tălpile picioarelor pentru eliberarea lui Israél. (17e) Dar am făcut aceasta ca să nu pun gloria omului deasupra gloriei lui Dumnezeu şi să nu mă plec înaintea nimănui în afară de tine, Domnul meu, şi nu fac aceasta din trufie. (17f) Acum, Doamne Dumnezeule, regele şi Dumnezeul lui Abrahám, cruţă-l pe poporul tău! Căci [duşmanii] privesc la noi ca să ne distrugă şi să nimicească moştenirea ta de la început. (17g) Nu dispreţui partea ta pe care ai eliberat-o pentru tine din Egipt! (17h) Ascultă rugăciunea mea şi iartă moştenirii tale; schimbă plânsul nostru în veselie pentru ca, fiind în viaţă, să lăudăm numele tău, Doamne, şi nu închide gura celor care te laudă!”. (17i) Tot Israélul a strigat din [toată] puterea lui pentru că moartea lor le era înaintea ochilor. (17k) Şi regina Estéra şi-a căutat scăparea la Domnul, fiind cuprinsă de agonia morţii. Şi-a scos hainele ei de cinste, şi-a îmbrăcat haine de strâmtorare şi plâns, iar în locul miresmelor de măreţie şi-a presărat cenuşă şi gunoi, trupul şi l-a umilit foarte mult, iar orice loc al bucuriei l-a umplut cu şuviţe din părul ei şi l-a rugat pe Domnul Dumnezeul lui Israél, zicând: (17l) Domnul meu şi regele nostru, tu eşti unic; Ajută-mă pe mine, care sunt singură şi nu am pe nimeni să mă ajute în afară de tine! Căci pericolul meu este lângă mine. (17m) Am auzit de când m-am născut în tribul părinţilor mei că tu, Doamne, l-ai luat pe Israél dintre toate popoarele şi pe părinţii noştri, dintre toţi strămoşii lor, spre moştenire veşnică, şi le-ai făcut tot ceea ce le-ai spus. (17n) Noi am păcătuit înaintea ta şi ne-ai dat în mâinile duşmanilor noştri, pentru că i-am cinstit pe zeii lor: tu eşti drept, Doamne! (17o) Ei nu se mulţumesc cu amărăciunea sclaviei noastre, ci şi-au pus mâinile peste mâinile idolilor lor, ca să facă să piară hotărârea gurii tale, să nimicească moştenirea ta şi să închidă gura celor care te laudă şi să distrugă gloria ta şi a altarului tău; (17p) să deschidă gura popoarelor spre lauda celor deşarte şi un rege muritor să fie admirat în veci. (17q) Nu da, Doamne, sceptrul tău celor care nu sunt, ca să nu râdă de căderea noastră; întoarce planul lor împotriva lor şi fă-l de ruşine pe cel care ne-a dominat! (17r) Aminteşte-ţi, Doamne, fă-te cunoscut în timpul suferinţei noastre şi dă-mi curaj, rege al dumnezeilor şi stăpân al tuturor puterilor! (17s) Pune cuvânt potrivit în gura mea înaintea [acestui] leu şi schimbă inima lui spre ură faţă de prigonitorul nostru, spre pieirea lui şi a celor de aceeaşi gândire cu el! (17t) Pe noi scapă-ne din mâna lui şi ajută-mă pe mine, care sunt singură şi nu am pe nimeni în afară de tine, Doamne! (17u) Tu le cunoşti pe toate şi ştii că am urât cinstea celor nelegiuiţi şi că mi-e scârbă de patul celor necircumcişi şi al tuturor străinilor. (17w) Tu cunoşti necazul meu, că mi-e scârbă de semnul măreţiei mele care este pe capul meu în zilele când trebuie să apar; îl detest ca pe o zdreanţă de fiecare lună şi nu-l port în zilele liniştii mele. (17x) Slujitoarea ta nu a mâncat la masa lui Amán, nici nu am cinstit ospăţul regelui şi nici nu am băut vinul libaţiilor. (17y) Slujitoarea ta nu s-a bucurat, din ziua înălţării mele până acum, decât în tine, Doamne, Dumnezeul lui Abrahám. (17z) Dumnezeule, care eşti puternic peste toate, ascultă vocea celor fără de speranţă! Scapă-ne din mâna celor care ne fac rău şi eliberează-mă pe mine din teama mea! (Cartea Estérei 5, 17)
deşi nu a fost violenţă pe palmele mele şi rugăciunea mea a fost curată. (Cartea lui Iob 16, 17)