Cartea profetului Oséa, 14

7. Ramurile lui se vor întinde și va fi ca măslinul frumusețea lui, iar mireasma lui, ca a Libánului.

Aiheeseen liittyvät säkeet Cartea profetului Oséa, 14:

Osea Capitolul 14 este o invitație la pocăință și restaurare a relației dintre Dumnezeu și poporul Israelului. Este un apel pentru ei să se întoarcă la Domnul și să -și recunoască dependența de ei, nu de idoli sau de alți zei. Versurile selectate mai jos sunt legate de tema principală a capitolului, pocăința și căutarea lui Dumnezeu.

Psalmul 51:17: „Sacrificări plăcute pentru tine sunt Duhul rupt; inima cuprinsă și contrită, nu -l disprețui, Dumnezeule”. Acest verset subliniază că pocăința adevărată este ceea ce îi place lui Dumnezeu, mai mult decât orice sacrificiu sau ofertă pe care o putem oferi.

Isaia 55:6-7: "Căutați Domnul atâta timp cât se poate găsi, invocați-l la fel de aproape. Lasă-l pe cei răi la drumul Său și la omul rău gândurile sale; întoarce-te către Domnul, care va fi simpatic cu El; căci Dumnezeul nostru, pentru că El este bogat în iertare. " Acest verset consolidează mesajul central al HOSEA Capitolul 14, care este căutarea lui Dumnezeu și pocăința păcatelor noastre.

Ieremia 31:18-19: „Cu siguranță am auzit-o pe Efraim lamentând: m-ai pedepsit și am fost pedepsit ca un taur încă nu este domesticit; fă-mă să mă întorc să mă întorc, pentru că tu ești Domnul, Dumnezeul meu. M-am întors , Am regretat; și după ce am înțeles, mi -am lovit coapsa; sunt jenat și confuz, pentru că am susținut reproșul tinereții. " Acest verset arată pocăința autentică a lui Ephraim (unul dintre numele date Israelului) și dorința de a se întoarce la Domnul.

Luca 15:11-32: Pilda fiului risipitor este un exemplu viu de pocăință și reconciliere. Fiul cel mai tânăr și -a pierdut moștenirea și ajunge să trăiască în sărăcie extremă până când decide să se întoarcă la casa tatălui său. El își recunoaște greșelile, cere iertare și este primit cu bucurie de tatăl său. Această parabolă ilustrează dragostea lui Dumnezeu pentru poporul Său și disponibilitatea lui de a -i ierta pe cei care se pocăiesc cu adevărat.

Apocalipsa 2:4-5: „Dar am împotriva voastră că ați părăsit prima iubire. Amintiți-vă, de aceea, unde ați căzut și vă pocăiți și exersați primele lucrări; și dacă nu, am apelat curând la voi și eu Îți va scoate lampa de la locul tău, dacă nu te pocăi. " Acest verset evidențiază importanța pocăinței continue și a căutării constante a lui Dumnezeu, astfel încât să nu pierdem prima noastră iubire și comuniunea noastră cu El.