Löydetty 16958 Tulokset: Aş
Domnul Dumnezeu l-a luat pe om şi l-a pus în grădina Édenului ca să o lucreze şi să o păzească. (Cartea Genezei 2, 15)
însă din pomul cunoaşterii binelui şi răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el, vei muri!”. (Cartea Genezei 2, 17)
Domnul Dumnezeu a plăsmuit din pământ toate animalele câmpului şi toate păsările cerului şi le-a adus la om ca să vadă cum le va numi. Şi orice nume pe care avea să-l dea omul fiecărei fiinţe vii, acela era numele ei. (Cartea Genezei 2, 19)
Omul a pus deci nume tuturor animalelor, păsărilor cerului şi tuturor ființelor câmpului. Dar omului nu i s-a găsit un ajutor pe potriva lui. (Cartea Genezei 2, 20)
Şi Domnul Dumnezeu a făcut să cadă un somn adânc asupra omului şi el a adormit. Şi a luat una din coastele sale şi a închis locul ei cu carne. (Cartea Genezei 2, 21)
Domnul Dumnezeu a făcut o femeie din coasta pe care o luase din om şi a adus-o la om. (Cartea Genezei 2, 22)
Şi omul a zis: „Aceasta, în sfârşit, este os din oasele mele şi carne din carnea mea. Aceasta se va numi femeie, pentru că din bărbat a fost luată”. (Cartea Genezei 2, 23)
De aceea, îi va lăsa bărbatul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va uni cu femeia sa şi vor fi un singur trup. (Cartea Genezei 2, 24)
Femeia i-a răspuns şarpelui: „Putem să mâncăm din roadele pomilor din grădină; (Cartea Genezei 3, 2)
Şi au auzit glasul Domnului Dumnezeu care se plimba prin grădină în [adierea] vântului zilei şi s-au ascuns bărbatul şi femeia lui din faţa Domnului Dumnezeu printre pomii grădinii. (Cartea Genezei 3, 8)
El a răspuns: „Am auzit glasul tău în grădină şi mi-a fost frică, pentru că sunt gol, şi m-am ascuns”. (Cartea Genezei 3, 10)
Omul a răspuns: „Femeia pe care mi-ai dat-o ca să fie cu mine, ea mi-a dat din pom şi am mâncat”. (Cartea Genezei 3, 12)