Löydetty 1629 Tulokset: Fiul Promisiunii
Având, aşadar, un mare preot minunat, care a străbătut cerurile, pe Isus, Fiul lui Dumnezeu, să ţinem cu tărie mărturisirea [credinţei]! (Scrisoarea către Evrei 4, 14)
Tot la fel şi Cristos: nu şi-a atribuit de la sine gloria de a deveni mare preot, ci i-a dat-o acela care i-a spus: „Fiul meu eşti tu; eu, astăzi, te-am născut”; (Scrisoarea către Evrei 5, 5)
şi care totuşi au căzut, să se reînnoiască prin convertire, de vreme ce îl răstignesc în ei înşişi pe Fiul lui Dumnezeu şi îl expun batjocurii. (Scrisoarea către Evrei 6, 6)
De aceea, voind să arate moştenitorilor promisiunii, într-un mod şi mai clar, neclintirea planului său, Dumnezeu s-a legat cu jurământ (Scrisoarea către Evrei 6, 17)
Fără tată, fără mamă, fără genealogie, neavând nici început al zilelor, nici sfârşit al vieţii, fiind asemănat cu Fiul lui Dumnezeu, el rămâne preot pentru totdeauna. (Scrisoarea către Evrei 7, 3)
De fapt, Legea stabileşte ca mari preoţi oameni care au slăbiciuni, dar cuvântul jurământului, [venit] în urma Legii, [îl constituie] pe Fiul care este desăvârşit pentru totdeauna. (Scrisoarea către Evrei 7, 28)
Cu cât mai aspră, credeţi voi, că va fi pedeapsa ce i se cuvine celui care îl va fi călcat în picioare pe Fiul lui Dumnezeu, va fi considerat profanat sângele alianţei în care a fost sfinţit şi îl va fi batjocorit pe Duhul harului? (Scrisoarea către Evrei 10, 29)
Prin credinţă, Moise, când s-a făcut mare, a refuzat să fie numit fiul fiicei lui Faraón, (Scrisoarea către Evrei 11, 24)
şi aţi uitat sfatul care v-a fost dat ca unor fii: „Fiul meu, nu refuza disciplina Domnului şi nu te descuraja când eşti mustrat de el! (Scrisoarea către Evrei 12, 5)
Ceea ce înduraţi este spre învăţătura [voastră]. Dumnezeu vă tratează ca pe nişte fii; căci care este fiul pe care tatăl nu-l pedepseşte? (Scrisoarea către Evrei 12, 7)
Oare Abrahám, părintele nostru, nu pentru fapte a fost justificat aducându-l pe Isáac, fiul său, pe altarul [de jertfă]? (Scrisoarea sf. apostol Iacób 2, 21)
Vă salută comunitatea din Babilón, aleasă ca şi voi, şi Marcu, fiul meu. (Scrisoarea întâi sf. apostol Petru 5, 13)