Löydetty 376 Tulokset: Formarea omului
Este o cale [ce pare] dreaptă înaintea omului, dar la sfârşitul ei sunt căile morţii. (Cartea Proverbelor 14, 12)
Omului îi aparţin orânduirile inimii, dar de la Domnul vine răspunsul limbii. (Cartea Proverbelor 16, 1)
Toate căile omului sunt curate în ochii lui, dar cel care cercetează duhurile este Domnul. (Cartea Proverbelor 16, 2)
Inima omului îşi gândeşte calea, dar Domnul stabileşte paşii săi. (Cartea Proverbelor 16, 9)
Este o cale [ce pare] dreaptă înaintea omului, dar la sfârşitul ei sunt căile morţii. (Cartea Proverbelor 16, 25)
Înainte de a fi zdrobită, inima omului se înalţă şi înainte de onoare, este umilinţa. (Cartea Proverbelor 18, 12)
Duhul omului îl susţine în slăbiciunea sa, dar un duh abătut cine-l poate ridica? (Cartea Proverbelor 18, 14)
Darul omului îi lărgeşte [intrarea] şi îl conduce înaintea celor mari. (Cartea Proverbelor 18, 16)
Nebunia omului îi suceşte calea şi inima lui se indignează împotriva Domnului. (Cartea Proverbelor 19, 3)
Multe sunt gândurile din inima omului, dar planul Domnului, acela se împlineşte. (Cartea Proverbelor 19, 21)
Apă adâncă este sfatul în inima omului şi omul care înţelege scoate [din ea]. (Cartea Proverbelor 20, 5)
De la Domnul sunt paşii omului: cum ar putea să-şi priceapă omul calea? (Cartea Proverbelor 20, 24)