Löydetty 221 Tulokset: Poartă
Atunci regele s-a ridicat şi a stat la poartă. Au spus întregului popor: „Iată, regele stă la poartă!”. Tot poporul a venit înaintea regelui, iar Israél a fugit fiecare la cortul lui. (Cartea a doua a lui Samuél 19, 9)
Davíd a avut o dorinţă şi a zis: „Cine-mi va da să beau apă din fântâna care este la poarta Betleémului?”. (Cartea a doua a lui Samuél 23, 15)
Cei trei viteji au pătruns prin tabăra filisténilor şi au scos apă din fântâna de la Betleém, de la poartă. Au adus-o şi au dat-o lui Davíd, dar el n-a vrut s-o bea şi a vărsat-o înaintea Domnului. (Cartea a doua a lui Samuél 23, 16)
[Ilíe] s-a ridicat şi a mers la Sarépta. Când a ajuns la poarta cetăţii, iată, acolo era o femeie văduvă care strângea lemne! El a strigat către ea şi i-a zis: „Adu-mi, te rog, puţină apă într-un vas ca să beau!”. (Cartea întâi a Regilor 17, 10)
Atunci Elizéu a zis: „Ascultaţi cuvântul Domnului! Aşa vorbeşte Domnul: «Mâine, pe vremea aceasta, [se va vinde] o sea de făină pe un síclu şi două măsuri de grâu pe un síclu la poarta Samaríei»”. (Cartea a doua a Regilor 7, 1)
Regele îl pusese pe slujitorul de a cărui mână se sprijinea la poartă; iar poporul l-a călcat în picioare la poartă şi a murit, după cum spusese omul lui Dumnezeu când regele coborâse la el. (Cartea a doua a Regilor 7, 17)
Şi a fost după cum spusese omul lui Dumnezeu regelui: „Mâine pe vremea aceasta, [se va vinde] două sea de orz pe un síclu şi o sea de făină pe un síclu la poarta Samaríei”. (Cartea a doua a Regilor 7, 18)
Şi i s-a întâmplat aşa: poporul l-a călcat în picioare la poartă şi a murit. (Cartea a doua a Regilor 7, 20)
Iehú a ajuns la poartă. Ea i-a zis: „[Vii] cu pacea lui Zimrí, ucigaşul stăpânului său?”. (Cartea a doua a Regilor 9, 31)
O treime, la poarta Sur şi o treime, la poarta din spatele alergătorilor: să faceţi de pază la palat spre apărare! (Cartea a doua a Regilor 11, 6)
Dar pe Amasía, regele lui Iúda, fiul lui Ióas, fiul lui Ahazía, Ióas, regele lui Israél, l-a prins la Bet-Şémeş şi l-a dus la Ierusalím. A făcut o spărtură de patru sute de cóţi în zidul Ierusalímului, de la Poarta Efraím până la Poarta Unghiului. (Cartea a doua a Regilor 14, 13)
Numai că înălţimile nu le-a îndepărtat. Poporul mai aducea încă jertfe şi tămâie pe înălţimi. [Iotám] a zidit poarta de sus a casei Domnului. (Cartea a doua a Regilor 15, 35)