Löydetty 13 Tulokset: Victoria divină
După moartea lui Saul, Davíd s-a întors de la victoria asupra lui Amaléc şi a stat două zile la Ţiclág. (Cartea a doua a lui Samuél 1, 1)
În ziua aceea, victoria a devenit doliu pentru tot poporul. Căci a auzit poporul în ziua aceea că regele era trist din cauza fiului său. (Cartea a doua a lui Samuél 19, 3)
Căci nu în mulţimea armatei este victoria în luptă, ci din ceruri [vine] puterea. (Cartea întâi a Macabéilor 3, 19)
În timp ce se celebra victoria în patrie, i-au ars pe cei care dăduseră foc porţilor sfinte şi pe Calisténes, care fugise într-o căsuţă. Astfel, ei şi-au primit răsplata pentru nelegiuirea lor. (Cartea a doua a Macabéilor 8, 33)
I-a încurajat pe cei care erau cu el să nu se teamă de atacul neamurilor, ci să aibă în minte ajutoarele care le-au venit din cer şi să aibă încredere că şi Atotputernicul le va da victoria. (Cartea a doua a Macabéilor 15, 8)
[Iúda] Macabéul, văzând mulţimea duşmanilor apropiindu-se, armele diferite pregătite şi cruzimea fiarelor, şi-a ridicat mâinile spre cer şi l-a invocat pe Domnul, cel care face minuni, ştiind că nu datorită armelor, ci din hotărârea lui li se dă victoria celor vrednici. (Cartea a doua a Macabéilor 15, 21)
Ba mai mult, flăcările nu distrugeau trupurile animalelor plăpânde, care umblau printre [ele], nici nu topeau acel fel de mâncare divină asemănătoare gheţii care se topeşte. (Cartea Înţelepciunii 19, 21)
Când au văzut localnicii şarpele prins de mâna lui, au început să spună între ei: „Cu siguranţă omul acesta este un criminal. Abia s-a salvat din mare şi pedeapsa [divină] nu-l lasă să trăiască”. (Faptele Apostolilor 28, 4)
Unde este, moarte, victoria ta? Unde este, moarte, ghimpele tău?”. (Scrisoarea întâi a sf. apostol Paul către Corinténi 15, 55)
Însă, mulţumire fie lui Dumnezeu care ne dă victoria prin Domnul nostru Isus Cristos. (Scrisoarea întâi a sf. apostol Paul către Corinténi 15, 57)
Aceasta este mândria noastră: mărturia conştiinţei noastre că, în lume şi mai ales faţă de voi, ne-am purtat cu simplitate şi cu sinceritate divină; nu cu înţelepciunea trupească, ci cu harul lui Dumnezeu. (Scrisoarea a doua a sf. apostol Paul către Corinténi 1, 12)
pentru că însuşi Domnul, la porunca [divină], la strigătul arhanghelului şi în sunetul trâmbiţei lui Dumnezeu va coborî din ceruri şi cei morţi în Cristos vor învia mai întâi, (Scrisoarea întâi a sf. apostol Paul către Tesalonicéni 4, 16)