Cartea a doua a lui Samuél, 18

27. Străjerul a zis: „Văd că alergătura celui dintâi este ca alergătura lui Ahimáaţ, fiul lui Sadóc”. Iar regele a zis: „Este un om bun; aduce veşti bune”.

Stihovi vezani uz Cartea a doua a lui Samuél, 18:

2 Samuel 18 povestește bătălia dintre forțele lui David și cele ale fiului său Absalom, care a condus o rebeliune împotriva tatălui său. În timpul bătăliei, Absalom este ucis de Joab, comandantul armatei lui David. David se lamentează moartea fiului său și recunoaște că victoria sa în luptă nu a adus bucurie, ci tristețe și durere.

Proverbe 16:18: „Superb precede ruina, iar neplăcerile spiritului precede căderea”. Rebeliunea lui Absalom împotriva lui David a fost motivată în parte pentru propria sa aroganță și mândrie. Acest verset din Proverbe avertizează despre pericolul mândriei, amintindu -ne că smerenia este o virtute valoroasă.

Proverbe 29:23: „Mândria omului îl sacrifică, dar cel al unui spirit umil va obține onoare”. Căderea lui Absalom în luptă în 2 Samuel 18 este un exemplu al adevărului acestui verset în Proverbe. Aroganța și mândria pot duce la distrugere, în timp ce smerenia poate duce la onoare.

Isaia 57:15: „Căci așa spune înaltul și sublimul, care locuiește în eternitate și al cărui nume este sfânt: locuiesc în locul înalt și sfânt, dar locuiesc și cu contritul și măcelărit cu spirit, pentru a vivifica spiritul lui Măcelăriți și pentru a vivifica inima contritei ". Acest verset din Isaia vorbește despre prezența lui Dumnezeu cu cei care au un spirit umil și contrit. Când ne confruntăm cu durere și tristețe așa cum face David în 2 Samuel 18, putem avea încredere că Dumnezeu este prezent cu noi, mângâind și reînnoind spiritele noastre.

Psalmul 34:18: „În apropiere de Domnul celor care au o inimă frântă și îi salvează pe cei ai spiritului oprimat”. David experimentează o mare tristețe și durere odată cu moartea fiului său în 2 Samuel 18, dar acest psalm ne amintește că Dumnezeu este aproape de cei care suferă și oprimați. Putem avea încredere în Dumnezeu pentru a ne salva și pentru a ne mângâia în perioade de dificultate.

Psalmul 147:3: „Vindecarea celor rupți din inimă și se transformă pe răni”. Acest psalm vorbește despre bunătatea și mila lui Dumnezeu, care vindecă inimile rupte și are grijă de răniți. În 2 Samuel 18, David se confruntă cu pierderea fiului său, dar poate găsi confort în încredere în Dumnezeu ca curator și confortabil.