pronađen 190 Rezultati za: Anul Sabatului
În luna întâi, adică luna Nisán, în anul al doisprezecelea al regelui Artaxérxes, au aruncat Pur, adică sorţii, înaintea lui Amán, pentru fiecare zi şi pentru fiecare lună, până în luna a douăsprezecea, adică luna Adár. (Cartea Estérei 4, 7)
Căci Mardohéu, iudeul, era primul după regele Artaxérxes. Era mare printre iudei şi plăcut de mulţi fraţi ai săi, căci a căutat binele poporului său şi a vorbit de pace întregii sale descendenţe. (3a) Mardohéu a zis: „De la Domnul s-au întâmplat acestea! (3b) Îmi amintesc de visul pe care l-am avut despre aceste lucruri şi peste niciunul dintre ele nu s-a trecut: (3c) izvorul cel mic care a devenit fluviu, lumina care era, soarele şi apa multă; Estéra este fluviul pe care a luat-o în căsătorie regele şi a făcut-o regină. (3d) Cei doi balauri sunt eu şi Amán. (3e) Popoarele sunt cele care s-au adunat ca să distrugă numele iudeilor. (3f) Poporul meu, acesta este Israélul, cei care au strigat către Dumnezeu şi au fost mântuiţi; Domnul l-a mântuit pe poporul său şi ne-a eliberat Domnul de toate aceste rele; Dumnezeu a făcut semne şi minuni mari care nu au mai fost între toate popoarele. (3g) De aceea a făcut două zaruri: unul pentru poporul lui Dumnezeu şi unul pentru toate popoarele. (3h) Aceste două zaruri au fost aruncate la ceasul, la timpul hotărât şi în ziua judecăţii înaintea lui Dumnezeu şi înaintea tuturor popoarelor. (3i) Dumnezeu şi-a amintit de poporul său şi a făcut dreptate pentru moştenirea sa. (3k) Vor fi [celebrate] aceste zile în luna Adár, în zilele a paisprezecea şi a cincisprezecea ale acestei luni cu adunare, cu bucurie şi veselie înaintea lui Dumnezeu, în fiecare generaţie, pentru totdeauna, în poporul său, Israél”. (3l) În anul al patrulea al domniei lui Ptoleméu şi al Cleopátrei, Dositéu, care spunea că este preot şi levít, şi Ptoleméu, fiul său, au adus scrisoarea deschisă despre Purím afirmând că este tradusă de Lisimáh, fiul lui Ptoleméu, dintre [cei care locuiau] în Ierusalím. (Cartea Estérei 11, 3)
Încununezi [tot] anul cu bunătăţile tale: pe urmele tale curge belşugul. (Cartea Psalmilor 65, 12)
Psalm. Cântare. Pentru ziua sabátului. (Cartea Psalmilor 92, 1)
Din ei a ieşit un vlăstar păcătos, Antióh Epifánul, fiul regelui Antióh, care a fost ostatic la Róma. El a devenit rege în anul o sută treizeci şi şapte al domniei grecilor. (Cartea întâi a Macabéilor 1, 10)
Antióh s-a întors după ce a bătut Egiptul în anul o sută patruzeci şi trei. A urcat împotriva Israélului şi a venit la Ierusalím cu o mulţime impunătoare. (Cartea întâi a Macabéilor 1, 20)
În ziua a cincisprezecea a lui Casléu, în anul o sută patruzeci şi cinci, a construit urâciunea pustiirii pe altar; iar în cetăţile lui Iúda, de jur împrejur, a construit altare. (Cartea întâi a Macabéilor 1, 54)
A murit în anul o sută patruzeci şi şase şi l-au îngropat în mormântul părinţilor săi, la Modiín. Tot Israélul l-a jelit cu jale mare. (Cartea întâi a Macabéilor 2, 70)
Regele a luat jumătate din armata care a mai rămas şi a plecat din Antiohía, din cetatea stăpânirii sale, în anul o sută patruzeci şi şapte. A trecut râul Eufrát şi a străbătut ţinuturile de sus. (Cartea întâi a Macabéilor 3, 37)
În anul următor, a adunat şaizeci de mii de bărbaţi aleşi şi cinci mii de călăreţi ca să lupte împotriva lor. (Cartea întâi a Macabéilor 4, 28)
S-au sculat în zori, în [ziua] a douăzeci şi cincea a lunii a noua – deci Casléu –, în anul o sută patruzeci şi opt. (Cartea întâi a Macabéilor 4, 52)
Regele Antióh a murit acolo în anul o sută patruzeci şi nouă. (Cartea întâi a Macabéilor 6, 16)