1 În al nouălea an al domniei lui [Sedecía], în luna a zecea, în [ziua] a zecea a lunii, Nabucodonosór, regele Babilónului, a venit cu toată armata lui împotriva Ierusalímului. Şi-a fixat tabăra lângă el şi a construit întărituri împotriva lui de jur împrejur.
2 Cetatea a fost asediată până în anul al unsprezecelea al domniei lui Sedecía.
3 În ziua a noua a lunii, foametea în cetate a devenit cumplită şi nu mai era hrană pentru poporul ţării.
4 Atunci s-a făcut o spărtură în cetate şi toţi oamenii de război [au fugit] noaptea pe drumul porţii dintre cele două ziduri, care era lângă grădina regelui – iar caldeenii erau împrejurul cetăţii –, şi au mers pe drumul către Arabáh.
5 Însă armata caldeenilor l-a urmărit pe rege şi l-a ajuns în stepele Ierihónului, iar toată armata lui s-a risipit de lângă el.
6 L-au prins pe rege şi l-au dus la regele Babilónului, la Ríbla. Şi s-a rostit o sentinţă împotriva lui.
7 Pe fiii lui Sedecía i-a înjunghiat sub ochii lui. Apoi i-au scos ochii lui Sedecía, l-au legat cu lanţuri de bronz şi l-au dus în Babilón.
8 În luna a cincea, în [ziua] a şaptea a lunii – în anul al nouăsprezecelea al domniei lui Nabucodonosór, regele Babilónului – a venit la Ierusalím Nebuzaradán, căpetenia gărzilor, slujitorul regelui Babilónului.
9 A ars templul Domnului, palatul regelui şi toate casele Ierusalímului. A dat foc tuturor caselor mari.
10 Toată armata caldeenilor care era cu căpetenia străjerilor a dărâmat zidurile dimprejurul Ierusalímului.
11 Nabuzardan, mai-marele peste gărzi, a deportat restul poporului, care a rămas în cetate şi a mers la regele din Babilón, şi restul mulţimii.
12 Dar căpetenia gărzilor a lăsat dintre săracii ţării ca viticultori şi ca agricultori.
13 Coloanele din bronz care erau în templul Domnului, postamentele, marea de bronz care era în templul Domnului, caldeenii le-au sfărâmat şi le-au dus bronzul în Babilón.
14 Au luat tăvile pentru cenuşă, lopeţile, cuţitele, cupele, toate instrumentele de bronz cu care se slujea.
15 Căpetenia gărzilor a mai luat şi cenuşarele şi ceştile: ce era din aur, la aur şi ce era din argint, la argint.
16 Cei doi stâlpi, marea – care era singură – şi postamentele pe care le făcuse Solomón pentru templul Domnului: nu se putea cântări greutatea tuturor acestor obiecte din bronz.
17 Înălţimea unui stâlp era de optsprezece cóţi şi deasupra avea un capitel de bronz a cărui înălţime era de trei cóţi; împrejurul capitelului era o reţea şi rodii pe capitel de jur împrejur. Tot aşa pentru al doilea stâlp şi reţeaua lui.
18 Căpetenia gărzilor i-a luat pe Seráia, preotul de rangul întâi, pe Ţefania, preotul de rangul al doilea, şi pe cei trei păzitori ai pragului.
19 Din cetate a luat un funcţionar care număra oamenii de luptă, cinci oameni dintre cei care stăteau în prezenţa regelui şi se aflau în cetate, şi pe secretar – căpetenie a armatei care recruta poporul ţării şi şaizeci de oameni din poporul ţării – care se aflau în cetate.
20 Nebuzaradán, căpetenia gărzilor, i-a luat şi i-a dus la regele Babilónului, la Ríbla.
21 Regele Babilónului i-a lovit şi i-a ucis la Ríbla, în ţinutul Hamát. Şi Iúda a fost deportat din pământul lui.
22 Peste poporul care a rămas în ţara lui Iúda şi pe care îl lăsase Nabucodonosór, regele Babilónului, l-a pus guvernator pe Ghedalía, fiul lui Ahicám, fiul lui Şafán.
23 Când au auzit toate căpeteniile armatelor, ei şi oamenii lor, că regele Babilónului l-a pus guvernator pe Ghedalía, s-au dus la Ghedalía la Míţpa. Ei erau: Ismaél, fiul lui Netánia, Iohanán, fiul lui Caréah, Seráia, fiul lui Tanhumét din Netófa, şi Iaazanía, fiul unui om din Maáca, ei şi oamenii lor.
24 Ghedalía le-a jurat lor şi oamenilor lor şi le-a zis: „Să nu vă temeţi de slujitorii caldeenilor! Rămâneţi în ţară, slujiţi-i regelui Babilónului şi vă va fi bine!”.
25 Dar în luna a şaptea, Ismaél, fiul lui Netánia, fiul lui Elişáma, din descendenţa regală, a venit cu zece oameni, l-au lovit pe Ghedalía şi au murit el, iudeii şi caldéii care erau cu el la Míţpa.
26 Atunci, tot poporul, de la cel mai mic până la cel mai mare, şi căpeteniile armatelor s-au ridicat şi au mers în Egipt, pentru că le era frică de caldéi.
27 În anul al treizeci şi şaptelea al deportării lui Ioiachín, regele lui Iúda, în a douăsprezecea lună, în [ziua] a douăzeci şi şaptea a lunii, Evil-Merodác, regele Babilónului, în primul an al domniei sale, l-a scos din închisoare pe Ioiachín, regele lui Iúda.
28 I-a vorbit cu bunătate şi i-a dat un tron mai sus decât tronurile regilor care erau cu el în Babilón.
29 I-a schimbat hainele de închisoare şi [Ioiachín] s-a hrănit totdeauna la masa lui, tot timpul vieţii lui.
30 [Regele din Babilón] i-a asigurat cele necesare fiecărei zile în toate zilele [vieţii] sale.
Versículos relacionados com Cartea a doua a Regilor, 25:
Capitolul 25 din 2 Regi povestește căderea finală a Ierusalimului și distrugerea templului de către babilonieni. Regele Zedechia a fost capturat și dus la Nebucadnețar, care a ordonat executarea copiilor săi înaintea lui. Orașul Ierusalim a fost complet distrus, iar locuitorii săi au fost duși captivi în Babilon. Iată cinci versete legate de subiectele abordate în acest capitol:
Ieremia 52:13: „Și a ars casa Domnului și casa regelui, precum și toate casele Ierusalimului; toate casele importante pe care le -a ars”. Acest verset confirmă distrugerea completă a Ierusalimului și a templului de către armata babiloniană.
Ieremia 52:17: „Dar paznicul caldeilor a rupt coloanele de bronz care se aflau în casa Domnului, și fundațiile și marea de bronz care se afla în casa Domnului și a luat tot bronzul la Babilon. " Acest verset detaliază jefuirea casei Domnului de către babilonieni.
2 Regi 25:11: „Atunci regele Babilonului a deportat oamenii în Babilon și au devenit sclavii lor până în ziua de azi”. Acest verset relatează că evreii au fost duși captivi la Babilon ca urmare a distrugerii Ierusalimului.
Ieremia 52:27: „Și Iehoiakim și -a îndepărtat hainele de prizonier și a mâncat în mod regulat în prezența regelui Babilonului în fiecare zi a vieții sale”. Acest verset se referă la Jehoaquim, care a fost eliberat din închisoare de regele babilonian Evil-Merodaque și a primit un tratament privilegiat pentru tot restul vieții.
Ieremia 52:31-34: „În cel de-al treisprezecelea an al exilului lui Joaquim, regele lui Iuda, pe douăzeci și cinci din a zecea lună, Evil-Merodaque, regele Babilonului, a emis un ordin în favoarea lui Joaqim și Freed el din închisoare. A vorbit cu blândețe lui Joaquim și i -a oferit un loc deasupra celorlalți regi care erau cu el în Babilon. Așa că Joaquim și -a luat hainele de la prizonier și a mâncat în prezența regelui Babilonului în fiecare zi din viața lui. Și a lui Traiul zilnic a fost asigurat de regele Babilonului până în ziua morții sale, pentru toate zilele vieții sale. " Aceste versete spun cum regele Joaquim a fost eliberat din închisoare și a avut un tratament privilegiat de către regele babilonian Evil-Merodaque până la moartea sa.
Capitoli: