Cartea întâi a Macabéilor, 12

30. Ionatán i-a urmărit, dar nu i-a prins, pentru că ei trecuseră râul Eléuteros.

Verse im Zusammenhang mit Cartea întâi a Macabéilor, 12:

1 Maccabees 12 raportează continuarea legământului dintre regele Demetrius și Jonathan, liderul evreiesc. Capitolul descrie trimiterea de ambasadori pentru a confirma alianța, precum și realizarea unei expediții comune pentru a combate un inamic comun. Următoarele versete selectate abordează subiecte precum alianțe, trădare și victorie de luptă:

Proverbe 27:17: „La fel cum fier de fier ascuțit, omul își împart prietenul”. Alianța dintre Jonathan și Demetrius se bazează pe prietenia reciprocă și interesele comune. Versetul arată importanța prietenii care ne ajută să creștem și să ne consolideze.

Psalmul 146:3: „Nu aveți încredere în prinții sau copiii bărbaților, în care nu există mântuire”. Legământul dintre Jonathan și Demetrius a fost important pentru evrei, dar nu ar trebui să ne punem încrederea în liderii umani, ci în Dumnezeu.

Proverbe 11:14: „Nu există nicio direcție înțeleaptă, un popor care cade; dar în multitudinea de sfaturi există securitate”. Ambasadorii trimiși de Jonathan și Demetrius au discutat și au planificat cu atenție alianța și expediția comună, arătând importanța căutării de sfaturi înțelepte înainte de a lua decizii importante.

2 Timotei 2:3-4: "Prin urmare, suferințele, ca un bun soldat al lui Iisus Hristos, suferă de mine. Nimeni care militează nu este jenat de afacerile acestei vieți pentru a-i face pe placul celui care l-a înscris la război." Jonathan și oamenii săi au fost sudați într -o luptă spirituală, iar scopul său a fost să -i mulțumească lui Dumnezeu, nu să -i mulțumească pe sine sau pe ceilalți.

Deuteronom 20:4: „Căci Domnul, Dumnezeul tău este cel care merge la tine, să te lupte împotriva dușmanilor tăi pentru a te salva”. Victoria în bătălia lui Jonathan și a oamenilor săi nu a fost cucerită pentru abilitățile sau puterea lor, ci pentru că Dumnezeu a luptat pentru ei și i -a salvat. Versetul arată importanța de a avea încredere în Dumnezeu în toate situațiile, inclusiv în război.