Found 376 Results for: omului
calea vulturului pe cer, calea şarpelui pe stâncă, calea corabiei în inima mării şi drumul omului la tânără! (Cartea Proverbelor 30, 19)
Am urât toată truda cu care m-am trudit sub soare şi pe care o las omului care va fi după mine. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 2, 18)
Căci omului care este bun în ochii lui, el îi dă înţelepciune, cunoaştere şi bucurie, iar celui care păcătuieşte îi dă ocupaţie ca să adune, să strângă şi să-i dea celui care este bun înaintea lui Dumnezeu. Şi aceasta este deşertăciune şi goană după vânt. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 2, 26)
Toate le-a făcut frumoase la timpul lor, ba chiar a pus veşnicia în inima [omului], chiar dacă omul nu poate să afle lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu de la început şi până la sfârşit. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 3, 11)
Soarta omului şi soarta animalului este aceeaşi soartă; cum moare unul, aşa moare şi celălat: este aceeaşi suflare pentru toţi şi omul nu are niciun avantaj faţă de animale, căci totul este deşertăciune. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 3, 19)
Am văzut toată truda şi tot succesul lucrării care sunt [motiv] de gelozie a omului faţă de aproapele lui. Şi aceasta este deşertăciune şi goană după vânt. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 4, 4)
Toată truda omului este pentru gura lui, şi totuşi sufletul lui nu se satură. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 6, 7)
Cine ştie ce este bine pentru om în viaţă; în timpul zilelor vieţii lui deşarte, el este făcut ca o umbră. Cine poate să-i facă cunoscut omului ce va fi după el sub soare? (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 6, 12)
Cine este ca înţeleptul şi cine cunoaşte interpretarea lucrurilor? Înţelepciunea omului îi luminează faţa şi încruntarea feţei i-o schimbă! (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 8, 1)
Căci pentru orice lucru plăcut este un timp şi o judecată, iar răutatea omului este mare asupra lui. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 8, 6)
Toate acestea le-am văzut şi am pus la inimă tot ceea ce s-a făcut sub soare. Este un timp când omul are putere asupra omului ca să-i facă rău. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 8, 9)
Când mi-am pus la inimă să cunosc înţelepciunea şi să văd îndeletnicirea care se face pe pământ şi că nici ziua şi nici noaptea ochii [omului] nu văd somnul, (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 8, 16)