Found 376 Results for: omului
Suflarea omului este candela Domnului, care cercetează adâncurile sufletului. (Cartea Proverbelor 20, 27)
Toate căile omului sunt drepte în ochii lui, dar cel care analizează inimile este Domnul. (Cartea Proverbelor 21, 2)
Puterea omului vinovat este în faţa lui, dar cel drept îşi consolidează calea. (Cartea Proverbelor 21, 29)
Nu spune: „Iată, nu am ştiut aceasta!”. Oare cel care analizează inimile nu pricepe? Şi cel ce păzeşte sufletul tău nu ştie? Însă el îi întoarce omului după fapta sa. (Cartea Proverbelor 24, 12)
Nu spune: „Cum mi-a făcut, aşa îi voi face. Îi voi întoarce omului după fapta lui”! (Cartea Proverbelor 24, 29)
Am trecut pe lângă câmpul omului leneş şi pe lângă via omului sărac cu inima. (Cartea Proverbelor 24, 30)
După cum faţa [se oglindeşte] în apă, tot aşa inima omului, în om. (Cartea Proverbelor 27, 19)
După cum locuinţa şi împărăţia morţilor nu se satură, tot aşa nu se satură ochii omului. (Cartea Proverbelor 27, 20)
Cel care-şi despoaie tatăl şi mama şi zice: „Nu e nicio vină” este tovarăşul omului care jefuieşte. (Cartea Proverbelor 28, 24)
În vinovăţia omului rău este o cursă; dar cel drept strigă de bucurie şi se veseleşte. (Cartea Proverbelor 29, 6)
Mândria omului îl înjoseşte, dar înjosirea duhului aduce glorie. (Cartea Proverbelor 29, 23)
Mulţi caută la faţa celui care conduce, dar de la Domnul este judecata omului. (Cartea Proverbelor 29, 26)