Fundar 95 Resultados para: plâns
L-au îngropat pe Abnér la Hebrón. Regele şi-a ridicat glasul şi a plâns la mormântul lui Abnér. Tot poporul plângea. (Cartea a doua a lui Samuél 3, 32)
Când a terminat el de vorbit, iată, fiii regelui au ajuns. Şi-au ridicat glasul şi au plâns. Şi regele şi slujitorii lui au plâns în hohote. (Cartea a doua a lui Samuél 13, 36)
Regele s-a cutremurat şi a urcat în camera de deasupra porţii şi a plâns. În timp ce mergea spunea: „Fiul meu Absalóm! Fiul meu, fiul meu Absalóm! De m-ar fi dat pe mine la moarte în locul tău! Absalóm, fiul meu, fiul meu!”. (Cartea a doua a lui Samuél 19, 1)
Şi-a îndreptat faţa [spre Hazaél] şi l-a fixat insistent. Apoi a plâns omul lui Dumnezeu. (Cartea a doua a Regilor 8, 11)
Elizéu s-a îmbolnăvit de o boală din cauza căreia avea să moară. Ióas, regele lui Israél, a coborât la el, a plâns înaintea lui şi a zis: „Părintele meu! Părintele meu! Carul lui Israél şi cavaleria lui!”. (Cartea a doua a Regilor 13, 14)
„Te rog, Doamne, adu-ţi aminte că am umblat înaintea ta în adevăr şi cu inimă neprihănită şi am făcut ce este bine în ochii tăi!”. Şi Ezechía a plâns mult. (Cartea a doua a Regilor 20, 3)
‹Pentru că inima ta s-a înduioşat, pentru că te-ai umilit înaintea Domnului când ai ascultat cuvintele mele împotriva acestui loc şi împotriva locuitorilor săi, că vor deveni distrugere şi blestem, ţi-ai sfâşiat hainele şi ai plâns înaintea mea, iar eu te-am auzit – oracolul Domnului –, (Cartea a doua a Regilor 22, 19)
‹Pentru că inima ta s-a înduioşat, pentru că te-ai umilit înaintea Domnului când ai ascultat cuvintele mele împotriva acestui loc şi împotriva locuitorilor săi, te-ai umilit înaintea mea, ţi-ai sfâşiat hainele şi ai plâns înaintea mea şi eu te-am auzit – oracolul Domnului –, (Cartea a doua a Cronicilor 34, 27)
Slujitorii l-au luat dintr-un car, l-au pus într-un alt car al lui şi l-au adus la Ierusalím. [Acolo] a murit şi a fost îngropat în mormântul părinţilor săi. Întregul Iúda şi Ierusalímul l-au plâns pe Iosía. (Cartea a doua a Cronicilor 35, 24)
Când am auzit aceste lucruri, am stat jos, am plâns şi am jelit multe zile. Am postit şi m-am rugat înaintea Dumnezeului cerurilor (Cartea lui Nehemía 1, 4)
Având inima mâhnită şi suspinând, am plâns şi am început să mă rog cu suspine: (Cartea lui Tobía 3, 1)
În aceeaşi zi, a fost mâhnită în suflet şi a plâns. Mergând în camera de sus a tatălui, a vrut să se spânzure. Dar, înainte, s-a gândit şi a zis: „Să nu i se aducă reproşuri tatălui meu şi să i se spună: «Ai avut o singură fiică iubită şi aceasta s-a spânzurat din cauza relelor!». Voi duce bătrâneţea tatălui meu cu durere în locuința morţilor! Este mai bine pentru mine să nu mă spânzur şi să mă rog Domnului să mor şi să nu mai aud reproşuri în viaţa mea!”. (Cartea lui Tobía 3, 10)