Löydetty 797 Tulokset: Cam
Omul a intrat în casă şi a despovărat cămilele. [Lában] a dat paie şi nutreţ cămilelor şi apă de spălat pentru picioarele lui şi pentru picioarele oamenilor care erau cu el. (Cartea Genezei 24, 32)
Domnul l-a binecuvântat mult pe stăpânul meu şi el a devenit mare. I-a dat turme și cirezi, argint şi aur, servitori şi servitoare, cămile şi măgari. (Cartea Genezei 24, 35)
şi care îmi va răspunde: ‹Bea tu însuţi şi voi scoate apă şi pentru cămilele tale!›, aceea este femeia pe care a rânduit-o Domnul pentru fiul stăpânului meu!». (Cartea Genezei 24, 44)
Ea s-a grăbit, şi-a plecat urciorul ei de pe umărul ei şi a zis: «Bea şi voi scoate apă şi pentru cămilele tale!». Am băut şi ea a dat de băut şi cămilelor. (Cartea Genezei 24, 46)
Servitorul a scos obiectele din argint şi obiecte din aur şi îmbrăcăminte pe care le-a dat Rebécăi; a dat, de asemenea, daruri bogate fratelui său şi mamei sale. (Cartea Genezei 24, 53)
Rebéca s-a ridicat împreună cu slujitoarele ei, au încălecat pe cămile şi au mers după omul acela. Servitorul a luat-o pe Rebéca şi a plecat. (Cartea Genezei 24, 61)
La căderea serii, a ieşit Isáac la câmp să se plimbe; şi-a ridicat ochii, a privit şi, iată, veneau nişte cămile. (Cartea Genezei 24, 63)
Rebéca şi-a ridicat ochii şi l-a văzut pe Isáac. S-a coborât de pe cămilă (Cartea Genezei 24, 64)
şi i-a zis servitorului: „Cine este bărbatul acela care merge pe câmp în întâmpinarea noastră?”. Servitorul i-a răspuns: „El este stăpânul meu!”. Atunci ea şi-a luat vălul şi s-a acoperit. (Cartea Genezei 24, 65)
Băieţii s-au făcut mari. Esáu a ajuns un vânător care cunoștea [arta vânătorii], om al câmpiei; dar Iacób era un om neprihănit, locuind în corturi. (Cartea Genezei 25, 27)
Odată, Iacób a pregătit o fiertură, Esáu a venit de la câmp şi era frânt [de oboseală]. (Cartea Genezei 25, 29)
Acum ia-ţi instrumentele, tolba ta şi arcul tău, ieşi la câmp şi vânează [ceva] vânat pentru mine! (Cartea Genezei 27, 3)