Löydetty 420 Tulokset: Plecat

  • Abrám a plecat, după cum i-a spus Domnul. Şi Lot a plecat cu el. Abrám avea şaptezeci şi cinci de ani când a ieşit din Harán. (Cartea Genezei 12, 4)

  • A plecat de acolo în munţi, la răsărit de Bétel; şi-a fixat cortul, având Bétel la apus şi Ai la răsărit. A zidit acolo un altar Domnului şi a invocat numele Domnului. (Cartea Genezei 12, 8)

  • Lot şi-a ales toată zona Iordánului şi a plecat Lot spre răsărit; şi s-au despărţit unul de altul. (Cartea Genezei 13, 11)

  • Şi au luat toată averea Sodómei şi Gomórei şi toată hrana lor şi au plecat. (Cartea Genezei 14, 11)

  • Şi l-au luat şi pe Lot, fiul fratelui lui Abrám, şi averea lui şi au plecat. El locuia atunci în Sodóma. (Cartea Genezei 14, 12)

  • Când Domnul a terminat de vorbit cu Abrahám a plecat, iar Abrahám s-a întors acasă. (Cartea Genezei 18, 33)

  • Abrahám a plecat de acolo spre ţinutul Négheb şi s-a aşezat între Cádeş şi Şur şi a locuit ca străin în Gherár. (Cartea Genezei 20, 1)

  • Dimineaţa, Abrahám s-a sculat, a luat pâine şi un burduf cu apă, i le-a dat lui Agár, le-a pus pe umerii ei, de asemenea, şi copilul şi i-a dat drumul. Ea a plecat şi a rătăcit în pustiul Béer-Şéba. (Cartea Genezei 21, 14)

  • Abrahám s-a sculat dis-de-dimineaţă, și-a legat măgarul şi a luat cu el doi slujitori şi pe Isáac, fiul său. A tăiat lemnele pentru arderea de tot, s-a ridicat şi a plecat spre locul pe care i-l spusese Dumnezeu. (Cartea Genezei 22, 3)

  • Abrahám a luat lemnele pentru arderea de tot, le-a pus pe [umerii] lui Isáac, fiul său; a luat în mâna sa focul şi cuţitul şi au plecat amândoi împreună. (Cartea Genezei 22, 6)

  • Abrahám s-a întors la servitorii săi, s-au ridicat şi au plecat împreună la Béer-Şéba. Şi a locuit Abrahám la Béer-Şéba. (Cartea Genezei 22, 19)

  • Servitorul a luat zece cămile dintre cămilele stăpânului său şi a plecat având cu el [lucruri] din toate bunurile stăpânului său. S-a ridicat şi a plecat în Arám-Naharáim, în cetatea lui Nahór. (Cartea Genezei 24, 10)


“O amor tudo esquece, tudo perdoa, sem reservas.” São Padre Pio de Pietrelcina