Löydetty 226 Tulokset: Tămâie sfântă
Dumnezeule, calea ta este sfântă! Care dumnezeu este atât de mare ca Dumnezeul [nostru]? (Cartea Psalmilor 77, 14)
Rugăciunea mea să se înalţe spre tine ca fumul de tămâie, ridicarea mâinilor mele să fie în faţa ta ca ofranda de seară. (Cartea Psalmilor 141, 2)
Au înlăturat [semnele] circumciziei, s-au îndepărtat de alianţa sfântă, s-au unit cu neamurile şi s-au vândut ca să săvârşească răul. (Cartea întâi a Macabéilor 1, 15)
Au acceptat să moară decât să se contamineze cu mâncăruri şi să profaneze alianţa cea sfântă. Şi au murit. (Cartea întâi a Macabéilor 1, 63)
Au făcut obiecte sacre noi şi au dus candelabrul şi altarul pentru tămâie şi masa în templu. (Cartea întâi a Macabéilor 4, 49)
Au ars tămâie pe altar, au aprins candelele de pe candelabru şi au luminat templul. (Cartea întâi a Macabéilor 4, 50)
Ierusalímul să fie [cetate] sfântă şi să i se ierte ei şi teritoriilor sale zeciuielile şi birurile! (Cartea întâi a Macabéilor 10, 31)
În timpul domniei lui Demétrios, în anul o sută şaizeci şi nouă, noi, iudeii, v-am scris: «În strâmtorarea şi în tulburarea care au venit peste noi în anii aceştia de când Iáson şi cei care erau cu el s-au îndepărtat de ţara sfântă şi de domnie, (Cartea a doua a Macabéilor 1, 7)
Acesta a ajuns la Ierusalím şi, prefăcându-se [că are gânduri] de pace, a aşteptat până în sfânta zi de sabát. Atunci, prinzându-i pe iudei în odihnă, le-a poruncit celor care erau cu el să-şi ia armele (Cartea a doua a Macabéilor 5, 25)
Dar el, socotind cu nobilă înţelepciune, vrednică de vârsta sa şi de autoritatea pe care i-o dădea bătrâneţea, de strălucita sa cărunteţe şi de purtarea sa frumoasă încă din copilărie, dar mai ales de legea sfântă dată de Dumnezeu, a răspuns pe faţă că pot să-l trimită imediat în locuința morţilor: (Cartea a doua a Macabéilor 6, 23)
Dar el, pe când se sfârşea sub lovituri, a zis suspinând: „În cunoaşterea lui sfântă, Domnul ştie clar că, deşi puteam scăpa de moarte, îndur în trupul meu dureri cumplite din cauza loviturilor de bici; dar în sufletul meu le îndur cu bucurie datorită fricii mele faţă de el”. (Cartea a doua a Macabéilor 6, 30)
[I-a cerut] lui Eleazár să citească din Cartea Sfântă şi a dat [cuvântul] de ordine: „Ajutorul lui Dumnezeu”. Apoi, în fruntea primei grupe, a pornit împotriva lui Nicanór. (Cartea a doua a Macabéilor 8, 23)