Löydetty 186 Tulokset: dușmanii evreilor
Căci noi avem ajutor din ceruri care ne-a susţinut şi am fost eliberaţi de duşmanii noştri, iar duşmanii noştri au fost umiliţi. (Cartea întâi a Macabéilor 12, 15)
Căci el a rămas statornic ca şi fraţii lui şi casa tatălui său; s-au luptat cu duşmanii lui Israél, [alungându-i] de la ei şi i-au stabilit libertatea”. Au scris pe tăblii de bronz şi le-au pus pe stele pe muntele Sión. (Cartea întâi a Macabéilor 14, 26)
Duşmanii lor s-au sfătuit să pătrundă în ţara lor şi să-şi întindă mâna împotriva sanctuarului. (Cartea întâi a Macabéilor 14, 31)
A fortificat [cetatea] Iópe, care este la [malul] mării, şi Gazára, cea de la hotarul cu Azót, unde mai înainte locuiau duşmanii, şi a pus în ele tot ce era necesar pentru întreţinerea lor. (Cartea întâi a Macabéilor 14, 34)
Símon a răspuns şi i-a zis: „Noi nu am luat pământ străin şi nu am pus stăpânire pe [proprietăţile] străinilor, ci pe moştenirea părinţilor noştri pe care au stăpânit-o pentru un timp, în mod nedrept, duşmanii noştri. (Cartea întâi a Macabéilor 15, 33)
Tu, care ai adus toate relele asupra evreilor, nu vei scăpa din mâinile lui Dumnezeu. (Cartea a doua a Macabéilor 7, 31)
Luându-l pe Macabéu la mijloc şi acoperindu-l cu armurile lor, îl păzeau să nu fie străpuns, iar asupra potrivnicilor aruncau trăsnete şi fulgere. Pentru aceasta, [duşmanii], copleşiţi de orbire, se împrăştiau într-o deplină confuzie. (Cartea a doua a Macabéilor 10, 30)
Cohorta lui Iúda a apărut cea dintâi, iar duşmanii au fost cuprinşi de groaza şi de spaima cauzată de apariţia Celui care le vede pe toate. Au luat-o la fugă fiecare în altă parte, astfel încât s-au rănit unii pe alţii, străpungându-se cu ascuţişul săbiilor. (Cartea a doua a Macabéilor 12, 22)
La comanda conducătorului lui, au pornit îndată de acolo şi s-au întâlnit cu [duşmanii] în satul Desáos. (Cartea a doua a Macabéilor 14, 16)
Când toţi aşteptau deznodământul, deoarece duşmanii se apropiau în linie de bătaie, cu elefanţii puşi la locuri potrivite şi cu cavaleria aşezată pe laturi, (Cartea a doua a Macabéilor 15, 20)
Astfel s-au încheiat cele despre Nicanór şi, pentru că, din acel moment, cetatea a rămas în stăpânirea evreilor, termin şi eu aici istorisirea mea. (Cartea a doua a Macabéilor 15, 37)
Când Domnului îi plac căile unui om, chiar şi pe duşmanii lui îi face să se împace cu el. (Cartea Proverbelor 16, 7)