1. Regina din Sába a auzit de faima lui Solomón şi a venit să îl încerce prin ghicitori. A sosit la Ierusalím cu foarte multe bogăţii: cu cămile care aduceau mirodenii, aur foarte mult şi pietre preţioase. A venit la Solomón şi a vorbit cu el tot ceea ce avea pe inimă.

2. Solomón i-a explicat toate cuvintele sale. Nu a fost niciun cuvânt ascuns pentru Solomón pe care să nu i-l explice.

3. Regina din Sába a văzut toată înţelepciunea lui Solomón şi palatul pe care îl construise,

4. hrana de la masa lui, locuinţa slujitorilor lui, ordinea slujirii lor, hainele lor, paharnicii lui şi hainele lor, camerele de sus prin care se mergea la casa Domnului şi a rămas fără suflare.

5. Şi i-a zis regelui: „Este adevărat cuvântul pe care l-am auzit în ţara mea despre lucrările tale şi despre înţelepciunea ta.

6. Dar nu dădeam crezare cuvintelor până n-am venit şi n-am văzut cu ochii mei. Iată, nu mi s-a spus nici jumătate din mărimea înţelepciunii tale: tu întreci renumele pe care l-am auzit.

7. Fericiţi sunt oamenii tăi, fericiţi sunt slujitorii tăi care stau în faţa ta mereu şi ascultă înţelepciunea ta!

8. Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul tău căruia i-a plăcut de tine ca să te pună pe tronul lui ca rege al Domnului Dumnezeului tău. Dumnezeul tău l-a iubit pe Israél ca să dureze pentru totdeauna; te-a pus pe tine peste ei ca rege ca să judeci şi să faci dreptatea”.

9. Ea i-a dat regelui o sută douăzeci de talánţi de aur, foarte multe mirodenii şi pietre preţioase. N-au mai fost [niciodată] mirodenii precum acelea pe care le-a dat regina din Sába regelui Solomón.

10. Şi slujitorii lui Hirám şi slujitorii lui Solomón care au adus aur din Ofír au adus lemn de santal şi pietre preţioase.

11. Regele a făcut din lemnul de santal balustrade pentru casa Domnului şi pentru casa regelui, harpe şi alăute pentru cântăreţi. Nu s-a mai văzut ca acestea mai înainte în ţara lui Iúda.

12. Regele Solomón i-a dat reginei din Sába tot ceea ce a dorit, tot ce a cerut, în afară de ceea ce i-a adus ea regelui. Apoi, ea s-a întors şi s-a dus în ţara ei, ea şi slujitorii ei.

13. Greutatea aurului care venea la Solomón în fiecare an era de şase sute şaizeci şi şase de talánţi de aur,

14. în afară de ce [venea] de la negustorii cei mari şi de la cei mici, de la toţi regii Arábiei şi de la guvernatorii ţării care îi aduceau aur şi argint lui Solomón.

15. Regele Solomón a făcut două sute de scuturi mari din aur bătut – şase sute [de sícli] din aur intra pentru fiecare scut bătut –

16. şi trei sute de scuturi mici din aur bătut: trei sute [de sícli] din aur intrau pentru fiecare scut. Regele le-a pus în încăperea [numită] Pădurea Libánului.

17. Regele a făcut un mare tron din fildeş şi l-a îmbrăcat cu aur curat.

18. Tronul avea şase trepte şi un scăunel din aur era fixat de tron; erau braţe de o parte şi de alta a locului unde se şedea şi doi lei stăteau lângă braţe.

19. Doisprezece lei erau acolo, pe cele şase trepte, de o parte şi de alta. Nu mai era aşa ceva în niciun regat.

20. Toate vasele de băut ale regelui Solomón erau din aur şi toate obiectele din încăperea [numită] Pădurea Libánului erau din aur curat. Nimic nu era din argint: în zilele lui Solomón, [argintul] nu avea nicio valoare.

21. Corăbiile regelui mergeau la Tarşíş cu slujitorii lui Hirám. O dată la trei ani veneau corăbiile din Tarşíş şi aduceau aur, argint, fildeş, maimuţe şi babuini.

22. Regele Solomón a fost mai mare decât toţi regii pământului în bogăţie şi înţelepciune.

23. Toţi regii pământului căutau [să vadă] faţa lui Solomón ca să audă înţelepciunea pe care o pusese Dumnezeu în inima lui.

24. Şi fiecare îşi aducea darul lui: obiecte din argint şi obiecte din aur, haine, arme, mirodenii, cai şi catâri, câte o cotă în fiecare an.

25. Solomón avea patruzeci de mii de iesle pentru caii de la carele lui şi douăsprezece mii de călăreţi, pe care i-a pus în cetăţile pentru care şi lângă rege, la Ierusalím.

26. El stăpânea peste toţi regii de la Râu până la ţara filisténilor şi până la hotarul Egiptului.

27. Regele a făcut ca argintul în Ierusalím să fie atât de mult ca pietrele, iar cedrii, ca sicomorii care sunt în Şefeláh.

28. Îi aduceau cai lui Solomón din Egipt şi din toate ţările.

29. Celelalte fapte ale lui Solomón, cele dintâi şi cele de pe urmă, nu sunt ele oare scrise între Faptele lui Natán, profetul, în Profeţia lui Ahía din Şílo şi în Viziunile lui Ído, văzătorul, despre Ieroboám, fiul lui Nebát?

30. Solomón a fost rege la Ierusalím peste tot Israélul timp de patruzeci de ani.

31. Solomón a adormit cu părinţii lui şi l-au îngropat în cetatea lui Davíd, tatăl său. Şi a domnit Roboám, fiul său, în locul lui.





“Uma Missa bem assistida em vida será mais útil à sua salvação do que tantas outras que mandarem celebrar por você após sua morte!” São Padre Pio de Pietrelcina