1 Fiii lui Israél, toată adunarea, au sosit în pustiul Sin în luna întâi şi poporul a locuit la Cádeş. Acolo a murit Míriam şi a fost îngropată acolo.
2 Adunarea n-avea apă şi s-au adunat împotriva lui Moise şi împotriva lui Áaron.
3 Poporul s-a certat cu Moise şi au zis: „De-am fi murit când au murit fraţii noştri înaintea Domnului!
4 De ce aţi adus comunitatea Domnului în pustiul acesta? Ca să murim aici noi şi vitele noastre?
5 Pentru ce ne-aţi scos din Egipt şi ne-aţi adus în acest loc rău, unde nu este nici loc de semănat, nici smochin, nici viţă-de-vie, nici rodii, nici apă de băut?”.
6 Moise şi Áaron au plecat de la comunitate la intrarea cortului întâlnirii. Au căzut cu faţa la pământ şi li s-a arătat gloria Domnului.
7 Domnul i-a zis lui Moise:
8 „Ia toiagul şi adună comunitatea, tu şi fratele tău, Áaron ! Vorbiţi stâncii înaintea ochilor lor şi va da apă! Fă să iasă astfel apă din stâncă şi să dea de băut comunităţii şi animalelor lor!”.
9 Moise a luat toiagul dinaintea Domnului, cum i se poruncise.
10 Moise şi Áaron au adunat comunitatea înaintea stâncii. Moise le-a zis: „Ascultaţi, răzvrătiţilor! Va ieşi oare apă pentru voi din stânca aceasta?”.
11 Moise şi-a ridicat mâna şi a lovit stânca de două ori cu toiagul. Şi a ieşit apă multă, aşa încât au băut comunitatea şi animalele lor.
12 Domnul le-a zis lui Moise şi lui Áaron: „Pentru că nu aţi crezut în mine ca să mă sfinţiţi înaintea fiilor lui Israél, de aceea nu voi veţi duce comunitatea aceasta în ţara pe care le-o dau”.
13 Acestea sunt apele de la Meríba, unde fiii lui Israél s-au certat cu Domnul şi el s-a sfinţit între ei.
14 Moise a trimis mesageri din Cádeş la regele Edómului. „Aşa vorbeşte fratele tău Israél. Tu ştii toate suferinţele care au dat peste noi.
15 Părinţii noştri au coborât în Egipt şi am locuit acolo multă vreme. Dar egipténii ne-au maltratat pe noi şi pe părinţii noştri.
16 Am strigat către Domnul şi el ne-a auzit glasul. A trimis un mesager şi ne-a scos din Egipt. Şi iată-ne, suntem la Cádeş, cetate care se află la marginea ţinutului tău.
17 Lasă-ne să trecem prin ţara ta; nu vom trece nici prin câmpii, nici prin vii şi nici nu vom bea apă din fântâni; vom merge pe drumul regal, fără să ne abatem la dreapta sau la stânga, până vom traversa ţinutul tău”.
18 Edóm i-a răspuns: „Să nu treci pe la mine, căci altfel îţi voi ieşi înainte cu sabia!”.
19 Fiii lui Israél i-au zis: „Vom merge pe drumul principal; şi dacă vom bea din apa ta eu şi turmele mele, îţi voi plăti preţul; vreau doar să trec cu piciorul”.
20 A răspuns: „Să nu treci!”. Edóm i-a ieşit înainte cu popor mult şi cu mână tare.
21 Edóm n-a vrut să-l lase pe Israél să treacă prin ţinutul lui. Israél s-a abătut de la el.
22 Au pornit fiii lui Israél, toată adunarea, de la Cádeş şi au ajuns la muntele Hor.
23 Domnul le-a zis lui Moise şi lui Áaron pe muntele Hor, la hotarele ţării lui Edóm:
24 „Áaron va fi adăugat la poporul lui. Căci nu va intra în ţara pe care o dau fiilor lui Israél, deoarece v-aţi ridicat împotriva mea la apele de la Meríba.
25 Ia-i pe Áaron şi pe fiul său Eleazár şi du-i pe muntele Hor.
26 Dezbracă-l pe Áaron de veşmintele lui şi îmbracă-l cu ele pe fiul său Eleazár. Áaron va fi adăugat [la poporul lui] şi va muri acolo”.
27 Moise a făcut aşa cum îi poruncise Domnul. S-au suit pe muntele Hor, în faţa întregii adunări.
28 Moise l-a dezbrăcat pe Áaron de veşmintele lui şi l-a îmbrăcat cu ele pe fiul său Eleazár. Áaron a murit acolo, pe vârful muntelui. Moise şi Eleazár au coborât de pe munte.
29 Toată adunarea a văzut că Áaron murise şi toată casa lui Israél l-a plâns pe Áaron treizeci de zile.
Versículos relacionados com Cartea Numerilor, 20:
Numerele 20 povestește moartea lui Miriam, sora lui Moise și lipsa de apă pentru comunitatea Israelului, care ajunge să genereze o serie de conflicte. Moise și Aaron merg în cort pentru a căuta îndrumarea lui Dumnezeu, iar el îi recomandă lui Moise să vorbească cu stânca pentru a oferi oamenilor apă. Cu toate acestea, Moise, enervat de plângerile oamenilor, sfârșește prin a răni stânca cu toiagul său, care îl nemulțește pe Dumnezeu. Mai jos sunt cinci versete legate de subiectele abordate cu numerele 20:
Psalmul 106:32-33: "Cu apa luptei, i-au înfuriat și au reușit rău lui Moise din cauza lor. Căci și-au exacerbat spiritul, astfel încât a vorbit grăbit cu buzele lui." Acest psalm se referă la episodul povestit în numerele 20, în care oamenii din Israel se plâng de lipsa de apă și Moise sfârșește să acționeze impulsiv și să rănească roca cu bățul lor.
Isaia 48:21: "Nu au avut sete când i -a dus prin deșerturi; a făcut ca apa să curgă de la stâncă spre ei; el lovește stânca, iar apa s -a strecurat." Acest verset se referă la perioada în care israeliții au rătăcit prin deșert și Dumnezeu, prin Moise, au adus apă din stâncă pentru a satisface setea poporului.
Ioan 4:13-14: „Isus a răspuns:„ Cei care beau din această apă vor mai fi sete, dar cine bea din apă nu voi avea niciodată sete. Dimpotrivă, apa pe care o voi deveni o sursă de apă care se scurge pentru viața eternă ”. Acest verset se referă la apa vie pe care o oferă Isus, care simbolizează viața eternă și satisfacția deplină a nevoilor spirituale.
1 Corinteni 10:4: „Și toată lumea a băut din aceeași băutură spirituală, pentru că au băut din stânca spirituală care i -a însoțit, iar această stâncă a fost Hristos”. Acest verset se referă la stânca rănită de Moise, astfel încât apa să stârnească și să satureze setea oamenilor din Israel din deșert. Pavel, în scris către Corinteni, face o legătură între stânca care a satrit setea fizică a poporului din deșert și a lui Hristos, care stinge setea spirituală a tuturor celor care cred în El.
Apocalipsa 21:6: „Și mi -a spus:„ S -a terminat. Eu sunt alfa și omega, începutul și sfârșitul. Pentru care se trezesc voi da băutură gratuită din sursa apei vieții. ” Acest verset se referă la Noul Ierusalim, orașul ceresc pe care Dumnezeu îl va crea la sfârșitul timpului. În acest oraș, toți cei care au sete vor putea bea gratuit din sursa apei vieții, care simbolizează viața eternă.
Capitoli: