1. Când Roboám şi-a întărit domnia şi a devenit puternic, a părăsit legea Domnului şi tot Israélul împreună cu el.

2. În anul al cincilea al regelui Roboám, Şişác, regele Egiptului, a urcat împotriva Ierusalímului, căci deveniseră infideli faţă de Domnul.

3. [A venit] cu o mie două sute de care şi şaizeci de mii de călăreţi. Poporul care a venit cu el din Egipt nu putea fi numărat: erau libieni, suchieni şi etiopieni.

4. A capturat cetăţile fortificate care erau în Iúda şi a ajuns până la Ierusalím.

5. Atunci, Şemáia, profetul, a mers la Roboám şi la căpeteniile lui Iúda care se adunaseră la Ierusalím de teama lui Şişác şi le-a zis: ,,Aşa vorbeşte Domnul: «Voi m-aţi abandonat, şi eu vă abandonez în mâna lui Şişác»”.

6. Căpeteniile lui Israél şi regele s-au umilit şi au zis: „Drept este Domnul”.

7. Când Domnul a văzut că s-au umilit, cuvântul Domnului a fost către Şemáia: „S-au umilit; nu-i voi nimici, ci le voi da peste puţin [timp] eliberarea şi mânia mea nu se va revărsa împotriva Ierusalímului prin mâna lui Şişác,

8. dar ei îi vor deveni sclavi şi vor cunoaşte [diferenţa] dintre slujirea mea şi slujirea stăpânirilor [altor] ţări”.

9. Şişác, regele Egiptului, a urcat împotriva Ierusalímului. A luat vistieriile din templul Domnului şi vistieriile din palatul regelui: a luat tot. A luat scuturile din aur pe care le făcuse Solomón.

10. Regele Roboám a făcut în locul lor scuturi de bronz şi le-a încredinţat în mâna căpeteniilor alergătorilor care păzeau intrarea casei regelui.

11. Ori de câte ori regele mergea la casa Domnului, veneau alergătorii şi le purtau; apoi le duceau înapoi în camera alergătorilor.

12. S-au umilit, iar Domnul şi-a întors de la ei mânia şi nu i-a nimicit de tot. Şi erau lucruri frumoase şi în Iúda.

13. Regele Roboám s-a întărit în Ierusalím şi a domnit. Avea patruzeci şi unu de ani când a devenit rege şi a domnit şaptesprezece ani la Ierusalím, cetatea pe care o alesese Domnul dintre toate triburile lui Israél ca să-şi pună numele în ea. Numele mamei lui era Naamá din Amón.

14. Însă a făcut rău, pentru că nu şi-a dispus inima să-l caute pe Domnul.

15. Faptele lui Roboám, cele dintâi şi cele de pe urmă, nu sunt ele oare scrise între Faptele lui Şemáia, profetul, şi ale lui Ído, văzătorul, după genealogii? Între Roboám şi Ieroboám au fost războaie tot timpul.

16. Roboám a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat în cetatea lui Davíd. Şi a devenit rege Abía, fiul său, în locul lui.





“Enquanto tiver medo de ser infiel a Deus, você não será’. Deve-se ter medo quando o medo acaba!” São Padre Pio de Pietrelcina