Evanghelia după sf. Matei, 4

1. (Mc 1,12-13; Lc 4,1-13) Atunci, Isus a fost condus de Duhul în pustiu ca să fie ispitit de diavol.

2. După ce a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, în cele din urmă i s-a făcut foame.

3. Apropiindu-se, Ispititorul i-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, spune ca pietrele acestea să devină pâini!”.

4. Dar el, răspunzând, i-a zis: „Este scris: «Nu numai cu pâine va trăi omul, ci şi cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu»”.

5. Atunci diavolul l-a dus în cetatea sfântă, l-a aşezat pe coama templului

6. şi i-a spus: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-te jos, căci este scris: «Le va porunci îngerilor săi cu privire la tine şi te vor purta pe mâini ca nu cumva să-ţi loveşti piciorul de vreo piatră»!”.

7. Isus i-a zis: „Din nou este scris: «Nu-l vei ispiti pe Domnul Dumnezeul tău»”.

8. Diavolul l-a dus apoi pe un munte foarte înalt, i-a arătat toate împărăţiile lumii şi gloria lor

9. şi i-a spus: „Îţi voi da toate acestea dacă vei cădea [înaintea mea] şi mă vei adora”.

10. Atunci Isus i-a spus: „Pleacă, Satană! Căci este scris: «Pe Domnul Dumnezeul tău îl vei adora şi numai lui îi vei aduce cult»”.

11. Atunci, diavolul l-a lăsat. Şi iată că se apropiau îngeri şi îi slujeau!

12. (Mc 1,14-15; Lc 4,14-15) Auzind că Ioan a fost dat să fie închis, [Isus] a plecat în Galiléea.

13. Şi, părăsind Nazarétul, a venit să locuiască la Cafárnaum, care este pe malul mării, în ţinuturile lui Zabulón şi Neftáli,

14. ca să se împlinească ceea ce a fost spus prin profetul Isaía, care zice:

15. „Pământ al lui Zabulón şi pământ al lui Neftáli, pe drumul spre mare, dincolo de Iordán, Galiléea neamurilor!

16. Poporul care stătea în întuneric a văzut o lumină mare, iar celor care stăteau în regiunea şi în umbra morţii le-a răsărit o lumină”.

17. De atunci a început Isus să predice şi să spună: „Convertiţi-vă: s-a apropiat împărăţia cerurilor!”.

18. (Mc 1,16-20; Lc 5,1-11) Umblând de-a lungul Mării Galileii, a văzut doi fraţi: pe Símon, cel numit Petru, şi pe Andrei, fratele lui, aruncând plasa în mare, căci erau pescari,

19. şi le-a spus: „Veniţi după mine şi vă voi face pescari de oameni!”

20. Iar ei, părăsind îndată năvoadele, l-au urmat.

21. Plecând de acolo, a văzut alţi doi fraţi, pe Iacób, fiul lui Zebedéu, şi pe Ioan, fratele lui, în barcă, împreună cu Zebedéu, tatăl lor, reparându-şi năvoadele şi i-a chemat.

22. Iar ei, părăsind îndată barca şi pe tatăl lor, l-au urmat.

23. (Lc 6,17-19) El străbătea toată Galiléea, învăţând în sinagogile lor, predicând evanghelia împărăţiei şi vindecând orice boală şi orice suferinţă în popor.

24. Şi s-a dus vestea despre el în toată Siria. Erau aduşi la el toţi cei care sufereau de diferite boli şi erau apăsaţi de chinuri: posedaţi, lunatici şi paralizaţi, iar el îi vindeca.

25. Îl urmau mulţimi numeroase din Galiléea, din Decápole, din Ierusalím şi Iudéea şi de dincolo de Iordán.