Cartea Psalmilor, 77

14. Dumnezeule, calea ta este sfântă! Care dumnezeu este atât de mare ca Dumnezeul [nostru]?

Versi relativi a Cartea Psalmilor, 77:

Psalmul 77 este un psalm al lamentației, în care psalmistul își exprimă suferința și consolarea în Dumnezeu. El îl întreabă pe Dumnezeu despre tăcerea sa înainte de afecțiunile sale și își amintește de lucrările minunate pe care Dumnezeu le -a făcut în trecut în favoarea poporului Său. Urmează cinci versete legate de subiectele abordate în Psalmul 77, în ordinea apropierii de capitol:

Psalmul 22:2: "Doamne, Dumnezeule, de ce m -ai părăsit? De ce te întinzi din ajutorul meu și din cuvintele bolnavilor mei?" Ca și psalmistul Psalmului 77, psalmistul Psalmului 22 își exprimă durerea și pune la îndoială motivul aparent al abandonului lui Dumnezeu.

Psalmul 13:1-2: "Cât timp, Doamne? Mă vei uita pentru totdeauna? Până când îți vei ascunde fața de mine? Cât timp mă voi consulta cu sufletul meu, având tristețe în inima mea în fiecare zi? pe mine? " Psalmul Psalmului 13 se simte, de asemenea, abandonat de Dumnezeu și se întreabă cât timp va trebui să îndure suferința.

Psalmul 44:23-24: "Treziți-vă! De ce dormiți, Doamne? Treziți-vă! Nu ne respingeți pentru totdeauna. De ce vă ascundeți fața și uitați mizeria și opresiunea noastră?" Psalmul Psalmului 44 îl cheamă pe Dumnezeu să se trezească și să nu -i abandoneze în mijlocul suferinței.

Psalmul 66:5: „Vino și vezi lucrările lui Dumnezeu; tremură în faptele sale față de copiii oamenilor”. Psalmul Psalmului 77 își amintește, de asemenea, lucrările minunate ale lui Dumnezeu în trecut, iar acest verset al Psalmului 66 îi invită pe toți să contemple lucrările lui Dumnezeu.

Psalmul 86:7: „Te invoce în ziua angoasei mele, pentru că îmi răspunzi”. Acest verset al Psalmului 86 exprimă încrederea psalmistului în care Dumnezeu va răspunde la strigătul său, precum și la psalmul Psalmului 77 se așteaptă să găsească confort în Dumnezeu.