1. Cei doi îngeri au ajuns la Sodóma seara; Lot şedea la poarta Sodómei. Când i-a văzut, Lot s-a ridicat ca să-i întâmpine şi s-a prosternat cu faţa până la pământ.

2. Le-a zis: „Domnii mei, abateţi-vă, vă rog, pe la casa slujitorului vostru; poposiți [aici], spălaţi-vă picioarele; mâine vă veţi scula de dimineaţă şi veţi merge în drumul vostru!”. Ei au răspuns: „Nu, ci vom poposi în piaţă”.

3. El a stăruit mult pe lângă ei, până au venit, iar ei s-au abătut pe la el şi au intrat în casa lui. Le-a făcut un ospăț, a copt ázime şi ei au mâncat.

4. Dar mai înainte ca ei să se fi culcat, oamenii din cetate, bărbaţii din Sodóma, de la tânăr la bătrân, tot poporul din toate colţurile, au înconjurat casa.

5. L-au chemat pe Lot şi i-au zis: „Unde sunt bărbaţii care au intrat la tine în noaptea aceasta? Fă-i să iasă la noi ca să-i cunoaştem!”.

6. Atunci Lot a ieşit la ei la intrare şi a încuiat uşa după el

7. şi le-a zis: „Fraţilor, vă rog, nu faceţi rău!

8. Iată că am două fiice care nu au cunoscut bărbat; le voi face să iasă la voi şi le veţi face cum va fi bun în ochii voștri! Numai nu faceţi nimic acestor bărbaţi, fiindcă au venit sub umbra acoperişului meu”.

9. Ei au spus: „Pleacă!”. Şi au zis: „Omul acesta a venit să locuiască aici ca un străin şi acum vrea să o facă pe judecătorul. Îți vom face mai rău decât lor”. Şi, împingându-l pe Lot cu forţă, s-au apropiat să spargă uşa.

10. Dar bărbaţii aceia și-au întins mâna, l-au tras pe Lot înăuntru la ei în casă şi au încuiat uşa.

11. Iar pe oamenii care erau la uşa casei i-au lovit cu orbire, de la cel mai mic până la cel mai mare; și se trudeau să găsească [ușa] intrării.

12. Bărbaţii aceia i-au zis lui Lot: „Pe cine mai ai aici? Ginerii, fiii tăi şi fiicele tale şi tot ce ai în cetate: scoate-i din locul [acesta]!

13. Căci noi vom nimici locul acesta, pentru că a ajuns mare strigătul lor înaintea Domnului. Şi Domnul ne-a trimis ca să-l nimicim”.

14. Lot a ieşit şi a vorbit cu ginerii săi, care urmau să le ia pe fetele lui, şi le-a zis: „Ridicați-vă, ieşiţi din locul acesta, căci Domnul va nimici cetatea!”. Dar [aceasta] a fost ca o glumă în ochii ginerilor.

15. Iar la revărsatul zorilor, îngerii l-au făcut pe Lot să iasă, zicând: „Ridică-te! Ia-ţi femeia şi pe cele două fiice ale tale, care se află [aici], ca să nu pieri din cauza fărădelegii cetăţii!”.

16. Deoarece ezita, bărbaţii i-au apucat de mână pe el, pe soţia lui şi pe cele două fiice – Domnul având milă de el – i-au făcut să iasă şi i-au călăuzit în afara cetăţii.

17. În timp ce-i făceau să iasă, el le-a zis: „Fugi, scapă-ți viața! Nu privi în urma ta şi nu te opri nicăieri în zonă! Scapă în munte ca să nu pieri!”.

18. Lot le-a zis: „Nu, Doamne, te rog!

19. Iată, slujitorul tău a aflat har în ochii tăi şi tu mi-ai arătat o mare îndurare făcând să trăiască sufletul meu, dar eu nu pot să fug în munţi, căci răul se va lipi de mine şi voi muri.

20. Iată cetatea aceasta aproape; pot fugi acolo; este foarte mică, voi scăpa acolo. Nu-i aşa că e mică? Şi mi-aş putea salva viaţa!”.

21. El i-a spus: „Iată că îţi fac şi această favoare de a nu distruge cetatea despre care ai vorbit.

22. Repede, fugi într-acolo, căci eu nu pot face nimic înainte ca tu să fi ajuns acolo!”. De aceea cetăţii i s-a dat numele de Ţoár.

23. Soarele se ridica deasupra pământului când Lot intra în Ţoár.

24. Domnul a făcut să plouă asupra Sodómei şi Gomórei sulf şi foc de la Domnul din ceruri.

25. Dumnezeu a distrus aceste cetăţi şi toată zona împreună cu toţi locuitorii cetăţilor şi cu tot ce răsărea pe pământ.

26. Soţia lui [Lot] s-a uitat înapoi şi a devenit stâlp de sare.

27. Abrahám s-a trezit dis-de-dimineaţă spre locul în care stătuse înaintea Domnului,

28. a privit spre Sodóma şi Gomóra şi spre tot ținutul din zona Iordánului şi a văzut un fum gros care se ridica de la pământ ca fumul dintr-un cuptor.

29. Când Dumnezeu a distrus cetăţile din aceea zonă, Dumnezeu şi-a amintit de Abrahám şi l-a salvat pe Lot de nenorocirea care a distrus cetăţile în care locuise Lot.

30. Lot a urcat din Ţoár şi a locuit pe munte cu cele două fiice ale lui, căci s-a temut să locuiască în Ţoár. A locuit într-o peşteră cu cele două fiice ale lui.

31. Cea mai mare a zis către cea mai mică: „Tatăl nostru este bătrân şi nu mai este niciun bărbat în ţinutul acesta ca să intre la noi, aşa cum se obişnuieşte pe tot pământul.

32. Hai să-i dăm tatălui nostru să bea vin şi să ne culcăm cu el ca să ne păstrăm vie descendenţa din tatăl nostru!”.

33. I-au dat tatălui lor să bea vin în noaptea aceea; şi cea mai mare a intrat şi s-a culcat cu tatăl ei. El, însă, n-a ştiut nici când ea s-a culcat, nici când s-a sculat.

34. A doua zi, cea mai mare a zis către cea mai mică: „Iată, eu m-am culcat ieri [noapte] cu tatăl meu; hai să-i dăm să bea vin şi în noaptea aceasta şi intră şi culcă-te şi tu cu el, ca să ne păstrăm vie descendenţa din tatăl nostru!”.

35. I-au dat tatălui lor să bea vin şi în noaptea aceea; apoi cea mai tânără s-a ridicat şi s-a culcat cu el. El, însă, n-a ştiut nici când s-a culcat ea, nici când s-a sculat.

36. Cele două fete ale lui Lot au zămislit de la tatăl lor.

37. Cea mai mare a născut un fiu şi i-a pus numele Moáb; el este tatăl celor din Moáb până în ziua de azi.

38. Şi cea mai mică a născut şi ea un fiu şi i-a pus numele Ben-Ammí; el este tatăl celor din Amón până în ziua de azi.





“Não abandone sua alma à tentação, diz o Espírito Santo, já que a alegria do coração é a vida da alma e uma fonte inexaurível de santidade.” São Padre Pio de Pietrelcina