Cartea Genezei, 50

2. Iosíf le-a poruncit servitorilor lui, doctorilor, să-l îmbălsămeze pe tatăl său. Doctorii l-au îmbălsămat pe Israél.

Aiheeseen liittyvät säkeet Cartea Genezei, 50:

Geneza 50 este ultimul capitol al cărții Genezei și se ocupă în principal de moartea lui Iacob și rezoluția finală a lui Iosif și a fraților săi. Unele subiecte importante abordate includ doliu și reconciliere. Mai jos sunt cinci versete legate de aceste teme:

Ecclesiaste 3:4: „Există timp să plângeți și să râdeți; timp să adunați și să dansați timp”. Acest verset vorbește despre natura ciclică a vieții și despre modul în care doliu și plâns sunt o parte naturală a acesteia. El se referă la povestea Genezei 50, unde personajele se confruntă cu moartea tatălui său și se ocupă de emoțiile sale.

2 Corinteni 1:3-4: „Binecuvântat să fie Dumnezeul și Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, Tatăl îndurărilor și Dumnezeul întregii mângâieri, care ne mângâie în toate necazurile noastre, astfel încât, cu consolarea pe care o primim de la Dumnezeu, Îi putem mângâia pe cei care trec prin necazuri ". Acest verset vorbește despre modul în care Dumnezeu este un Dumnezeu al confortului și cum El ne poate ajuta să ne depășim necazurile și să -i mângâiem pe ceilalți care trec prin ele. El se raportează la povestea Genezei 50, unde Iosif și frații săi se mângâie prin moartea lui Iacob.

Romani 12:18: „Dacă este posibil, cât de mult depinde de tine, tind pacea cu toți oamenii”. Acest verset vorbește despre importanța păcii și a reconcilierii în relațiile noastre. El se raportează la povestea Genezei 50, unde Iosif și frații săi se împresc în sfârșit după ani de conflict.

Efeseni 4:32: „Înainte, cerându -te unul pentru celălalt, compătimitor, iertându -te reciproc, așa cum Dumnezeu te -a iertat în Hristos”. Acest verset vorbește despre importanța iertării în relațiile noastre. El se raportează la povestea Genezei 50, unde Iosif își iartă frații pentru ceea ce i -au făcut în trecut.

Matei 5:4: „Fericiți cei care plâng, pentru că vor fi mângâiați”. Acest verset face parte din binecuvântarea lui Isus și vorbește despre modul în care cei care plâng vor fi mângâiați. El se referă la povestea Genezei 50, unde personajele se confruntă cu moartea lui Iacob și se ocupă de emoțiile lor de doliu.